Noi rezultate ale cercetărilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Echipa de cercetători coordonată de prof. dr. Ioan Piso şi-a încheiat, în 7 septembrie, săpăturile arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

„A fost o campanie cu multe peripeţii. În iulie şi pînă la începutul lui august am lucrat cu voluntari. Banii, pe care Ministerul Culturii ar fi trebuit să ni-i dea cel mai tîrziu la începutul lui iulie, i-am primit, după multe emoţii, în 17 august. Nu au fost prea mulţi – 50.000 de lei, pe care nu i-am folosit în întregime, fiindcă mai există un mic colectiv de cercetare la Sarmizegetusa. Am avut lucrători din sat şi studenţi. Dacă pe lîngă fiecare 40 de lei pe care îi ia în mînă un lucrător se întorc 35 de lei la stat, vă daţi seama că nu am rămas cu prea mult. Cred că pentru siturile mari şi importante statul ar trebui să dea bani mai mulţi. Ar fi nu numai în folosul cercetării, ci şi în cel al turismului. Sarmizegetusa romană este cel mai vizitat sit arheologic din ţară, iar asta deşi statul a investit prea puţin în infrastructură şi nimic în restaurări” – a declarat prof. Piso.

În ceea ce priveşte rezultatele cercetării din acest an, campania de săpături a fost reuşită – spune prof. dr. Ioan Piso.

„În prima parte ne-am ocupat de templul palmyrean, iar descoperirile făcute acolo, în primul rînd fresca romană, am făcut-o cunoscută publicului. În 6 august am organizat, împreună cu muzeul din Deva, Ziua Porţilor Deschise. Au venit multe sute de vizitatori, cărora le-am prezentat săpăturile, obiectele găsite, fresca, i-am plimbat printre ruine şi am schimbat idei. Am rămas surprinşi de setea de cunoaştere a multor concetăţeni de-ai noştri şi de respectul pentru patrimoniul arheologic. Mai mulţi dintre ei s-au oferit să vină să lucreze ca voluntari. Evenimentul a putut fi organizat atît de bine şi datorită studenţilor din Cluj şi din Bucureşti, care lucrau ca voluntari şi care s-au dovedit a fi gazde foarte bune.

În a doua parte a campaniei ne-am ocupat de Capitoliu. Am reuşit să-i dezvelim şi partea de vest şi să-i stabilim planul. Dimeneiunile totale, cu trepte cu tot, sînt de 28,50 x 19,40 m. El este construit pe un podium cu o structură formidabil de puternică, alcătuită din blocuri mari de calcar şi umpluturi din piatră de rîu. Ştiam că este un templu corintic hexastil, adică avînd şase coloane corintice de cîte 10 m în faţă şi că era şi «peripteros», cu colonade de jur împrejur. Acum ne-am dat seama că avem de-a face cu un templu «peripteros sine postico». Avea colonade laterale de cîte şapte coloane şi se închidea în spate cu un zid şi fără colonadă. Este un tip nu foarte des întîlnit printre templele din imperium, dar cu analogii în provinciile din imperiu şi chiar la Roma. Intrai în pronaos printre cele şase coloane, iar de aici în «cella», adică încăperea zeului, unde se afla enorma statuie a lui Iupiter pe tron (Iupiter tronans).

Din această statuie am găsit pînă acum mici fragmente. Mai avem speranţe. Multe fragmente de marmură au căzut sau au fost duse alături de templu şi sperăm să le găsim anul viitor. Am avut discuţii fructuoase la Consiliul Judeţean Hunedoara şi am discutat posibilitatea sprijinirii de către ei a unui program de cercetări şi de restaurări la Sarmizegetusa. Unul dintre obiective ar fi chiar Capitoliul, pe care îl considerăm cel mai important monument religios şi politic al Daciei romane” – a declarat, pentru Făclia, prof. dr. Ioan Piso.

Din colectivul de cercetare din acest an, de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa au făcut parte arheologii Felix Marcu, George Ţentea şi George Cupcea, care sînt şi membri ai Centrului de Studii Romane ai Universităţii din Cluj.

M. TRIPON