Mobilizare generală pentru a include încă un tezaur al României pe lista UNESCO

Ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer-Daniel Breaz este solicitat să vină cu lămuriri vizavi de cel mai important proiect pe care România îl are în privința prezervării patrimoniului de până acum. Este vorba despre Programul Naţional Limes ce vizează includerea pe lista UNESCO a nu mai puțin de 1500 de kilometri de frontieră a Imperiului Roman ce se află pe teritoriul României. Deputatul social-democrat de Cluj, Horia Nasra a adresat recent ministrului Valer-Daniel Breaz o întrebare prin care îi solicită să-i comunice în ce stadiu se află planul de management elaborat în 2016 pentru Programul Național Limes și care este situația juridică a siturilor arheologice de pe granița fostului Imperiu Roman. Totodată, parlamentarul clujean îi cere ministrului de resort să transmită ce proiecţie financiară estimează că va fi destinată Programului Naţional Limes în 2019 şi care au fost sumele acordate pentru acest proiect în 2016, 2017 şi 2018. În documentul transmis ministrului Valer-Daniel Breaz, deputatul Nastra precizează că Programul Naţional Limes este cel mai ambițios proiect pe care-l are România în privința prezervării patrimoniului de până acum, arătând că, în ultimii trei ani, peste 300 de situri au fost identificate pe traseul vechii graniţe a Imperiului Roman, fiind incluse în cadrul programului, printre acestea regăsindu-se: castre legionare, castre auxiliare, turnuri şi alte instalaţii militare legate de această graniţă.
„Programul Naţional Limes (2015-2019) a fost instituit chiar de Ministerul Culturii şi are în vedere elaborarea documentaţiei de specialitate privind monumentele care compun graniţa romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai lung sector, de aproape 1.500 km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de „Frontiers of the Roman Empire” (FRE), în proiect fiind implicate nouă ţări”, spune Nasra.
Parlamentarul arată că studiul tematic care trebuie întocmit și propunerile pentru lista tentativă națională presupun o documentare exhaustivă pentru întocmirea unei liste a monumentelor care vor fi incluse, după criterii aplicate de celelalte state europene și adaptate specificului regional, pe lista tentativă UNESCO. „Documentarea acestor monumente, având în vedere caracterul sitului din România, este foarte dificilă, de aceea derularea programului în condiții optime este esențială. Vă reamintesc, înscrierea în patrimoniul UNESCO a frontierei romane din diferitele țări pe care le străbate a demarat în 2005, fiind creat un monument trans-național al Frontiers of the Roman Empire (FRE).
Una dintre problemele care a îngreunat finalizarea proiectului este faptul că nu s-a reuşit clarificarea-stabilirea regimului juridic privind proprietatea siturilor arheologice, deşi acest pas trebuia făcut până în septembrie 2016!”, a explicat Nasra.
Castre romane compromise prin intervenții de restaurare
Surse din rândul specialiștilor implicați în acest proiect susțin că pe lângă piedicile legate de situația juridică neclară a mai multor terenuri pe care se află situri arheologice de pe fosta graniță romană, o altă problemă o constituie alterarea elementelor de autenticitate la castrele care au făcut obiectul unor proiecte de restaurare. În această situaţie se află castrele Capidava, Drobeta, Porolissum și Buciumi. Totodată, întârzierea alocărilor de fonduri pentru activităţile de cercetare în cadrul acestui proiect a creat mari dificultăţi acestui demers.
Membrii Comisiei Limes România, condusă de arheologul Felix Marcu, care de altfel este și directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, s-au reunit recent la Zalău pentru a găsit soluţii în vederea urgentării realizării documentaţiei de clasare, astfel încât aceasta să poată fi transmisă către UNESCO până în 2021.
În acest context, s-a convenit ca în perioada următoare să se finalizeze selecţia siturilor ce vor fi incluse în documentaţia de clasare. Până acum fost identificate peste 350 de astfel de monumente dispuse pe traseul graniţei Dacia din perioada ocupaţiei române însă o parte dintre acestea nu au şanse de acceptare datorită potenţialului redus de valorificare. Pe lângă activitatea de cercetare ştiinţifică, până în 2021 vor mai trebui rezolvate problemele legate de întăbulări, exproprieri şi scoaterea din circuitul agricol a terenurilor pe care se află vestigiile arheologice de pe traseul graniţei Dacia din perioada ocupaţiei romane. Totodată, se impun modificări de Plan Urbanistic General şi introducerea în zone protejate a terenurilor pe care se află monumentele istorice, precum şi încheierea unor convenţii cu proprietarii privaţi privind accesul şi valorificarea siturilor.
Primarii, solicitați să se implice în derularea Programul Limes
Cum cea mai mare parte a acestor aspecte administrative ţin de autorităţile locale, în contextul reuniunii de la Zalău, membrii Comisiei Limes România au ţinut să se vadă cu reprezentanţii primăriilor din Sălaj care au pe raza lor situri limes, pentru a le solicita sprijinul în rezolvarea acestor probleme administrative.
Astfel, din cei 16 primari ai unităților administrative pe a căror teritoriu se găsesc situri arheologice aparținând frontierelor provinciei romane Dacia au dat curs invitației membrilor Comisiei Limes nouă edili.
Alături de aceștia, la întâlnire au participat specialiști implicați în cercetările din cadrul acestui proiect extrem de important pentru România, precum și președintele și vicepreședintele CJ Sălaj și managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. „Motivul organizării acestui eveniment la Zalău a fost acela că în Sălaj există cele mai multe situri aparținând frontierelor romane din România, adică 76, dintre acestea 64 fiind propuse pentru a face parte din lista UNESCO și recent incluse pe Lista Indicativă Națională”, au arătat reprezentanții Comisiei Limes.
La finalul discuțiilor, participanții au convenit să urgenteze adaptarea PUG-urilor și a regulamentelor de Urbanism, pentru ca aceste situri să fie protejate în mod real. De asemenea, urmează ca reprezentanții Comisiei Naționale Limes să trimită primăriilor datele spațiale ale siturilor, cu propunerile de stabilire a zonelor de protecție.
E nevoie de o mai strânsă cooperare
Experţii implicaţi în acest program susţin că pentru ca proiectul să poată fi finalizat până în 2021 e nevoie şi de o mai strânsă conlucrare între Ministerul Culturii şi cel al Administratiei Publice pe de o parte şi între prefecturi şi Comisia Nationala LIMES, respectiv arheologi pe de cealaltă parte. Pentru derularea Programului Naţional LIMES, Ministerul Culturii a prevăzut pentru perioada 2015 – 2020 nu mai puţin de două milioane de euro. Numai că până acum fondurile au venit cu întârziere, ceea ce a îngreunat derularea proiectului.
Înscrierea frontierei romane din diferitele ţări europene (Marea Britanie, Olanda, Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria) pe care le străbate a fost un obiectiv comun, fiind desemnat în lista UNESCO, în 2005, un monument trans-naţional denumit Frontiers of the Roman Empire (FRE).
Până acum, dintre ţările implicate în acest proiect Slovacia, Austria, Germania si Ungaria au reuşit de transmită deja documentația către UNESCO.
Ca parte integrantă a sistemului general defensiv al Imperiului Roman, limesul dacic are o valoare culturală extraordinară. Sectorul de limes al Daciei este cel mai lung din Europa, însumând peste 1000 km, fiind totodată şi cel mai complex. Frontiera Dunării (Ripa Danuvii) are pe teritoriul României cel mai mare interval cronologic de utilizare din întregul Limes roman din Europa, fiind în acelaşi timp şi cel mai lung sector de pe cursul fluviului care traversează teritoriul unui stat – 1,075 km, din care aproximativ 700 km sunt sectoare comune cu Bulgaria şi Serbia.
În judeţul Cluj există porţiuni de Limes care fac parte din obiectivele Programului în localităţile Chiuieşti (Dealul Crucii, Dealul lui Mihai), Căşeiu (castrul roman), Poieni (Dealul Bonciului, Rambusoi, Dosul Marcului, Horhiş, Cetatea), Vânători (Cornul Vlaşinului, Grebăn, Poic), Hodişu (Cornul Sonului), Gilău (castrul roman), Turda (castrul roman), Bologa (castrul roman), Sutor.

Cosmin PURIȘ