Descoperire arheologică de excepție în centrul municipiului Cluj-Napoca

Arheologii clujeni au descoperit turnul de nord al orașului medieval și capătul celei mai vechi străzi a Clujului, strada Turnului porții podului, în cadrul săpăturilor de salvare prilejuite de lucrările de reabilitare/ modernizare a străzii Regele Ferdinand din Cluj-Napoca. Descoperirea este una de excepție, dat fiind că turnul de nord este cel mai vechi, cel mai bine păstrat și, de altfel, singurul turn al orașului pe care cercetătorii au avut șansa de a-l descoperi și de a-l documenta arheologic, direct și concret.

„Cercetările de pe str. Regele Ferdinand au început sub forma clasică, de săpături de supraveghere arheologică, supraveghere care se face pentru lucrările la care se sapă la o adâncime de minim 70 de cm. Aici am avut șansa ca la minus 20 cm să găsim deja primele ruine. Am găsit turnul de nord al orașului medieval, care a fost nivelat sau distrus la 1873. Știam acest lucru din izvoare, dar era normal ca acest turn să fie demontat mult mai jos, pentru că trebuia construit nivelul străzii. Se pare însă că și atunci, ca și astăzi, câteodată, s-a dorit ca strada să fie redată cât mai repede circulației, ceea ce a făcut posibil ca noi să descoperim acum acest turn. El a fost construit în secolul a XV-lea, este turnul cel mai important pe artera cea mai veche și cea mai importantă a Clujului medieval. Este cel mai vechi, cel mai bine păstrat. Aici era o arteră de circulație foarte importantă a orașului, axa nord-sud a orașului medieval” – a declarat luni, într-o conferință de presă, arheologul dr. Sorin Cociș, de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.

Potrivit declarației acestuia, supriza cea mare, însă, a fost ca cercetarea acestui turn să aducă și alte elemente, pe care arheologii le bănuiau, dar nu puteau fi altfel demonstrate: sub fundația turnului medieval a fost găsit „zidul, poarta sau poate chiar un turn roman”. „Ultimele două rânduri de pietre arată clar că este vorba despre o construcție romană. Știm din săpăturile mai vechi că prin zonă trecea și zidul roman al orașului. Mai mult, nu am putut, în această zonă, dezveli. Nu pentru că nu am extinde săpătura, dar tot acest zid, respectiv latură de vest, este brăzdat de conducte, care sunt atât est-vest, cât și nord-sud. Trec magistralele de gaz, apă, canal. Deci, toată stratigrafia este deranjată” – a declarat Sorin Cociș.

„Acest turn pe care l-am descoperit aici este unul dintre puținele turnuri de poartă, care însemna accesul dinspre oraș și înspre oraș. Este singurul pe care avem șansa să îl documentăm arheologic, concret și direct, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Știm, aproximativ, unde au fost și celelalte, dar din păcate nu am avut șansa să vedem cum au arătat, care sunt dimensiunile lor, care este structura lor. Aici, șansa a făcut să găsim latura lui de vest, o latură foarte lungă, care depășește 12 m lungime. Era un turn extrem, extrem de important. De ce era important? Avem Someșul, aici. Automat, artera care ieșea din oraș trebuia să treacă peste Someș. Știm sigur că exista un pod aici, un pod care funcționa probabil din veacul a XV-lea, dacă nu mai devreme, dar știm, iarăși, foarte sigur, că avem un pod din piatră, din secolul al XVI-lea. Acest pod din piatră din veacul a XVI-lea este marcat pe clădirea din colțul Canalului Morii. Este o inscripție vopsită, o inscripție din piatră care amintește funcționarea unui turn de piatră la 1580. Avem un turn din secolul XV și avem un  turn de piatră un secol mai târziu. Între cele două trebuie să fi existat structuri. Sigur au existat, pentru că noi le-am identificat acum. Avem turn, avem pod atestat documentar și avem o structură care lega acest pasaj, între cele două” – a explicat arheologul dr. Cosmin Rusu, din cadrul UBB.

Referindu-se la importanța turnului, Cosmin Rusu a precizat că strada cea mai veche, medievală, a Clujului, atestată, este cea numită strada Turnului porții podului, nume sub care apare în documente de la 1362. „Noi am găsit capătul celei mai vechi străzi a Clujului, ceea ce este extrem de important pentru un oraș, să fie mândru de cea mai veche stradă care există acolo” – a declarat Cosmin Rusu, adăugând că informațiile obținute în urma cercetării arheologice nu sunt legate doar de structura construită, descoperită, ci și de viața de zi cu zi a locuitorilor, din Evul Mediu. Astfel, au fost descoperite piese de mobilier, piese de armament, catarame de echipament, vârfuri de săgeți, pipe turcești ș.a. Între altele, Cosmin Rusu s-a referit la o cahlă datată la cca 1500, având o imagine dintr-o fabulă, cu vulpea (sau lupul?) care predică gâștelor, pentru a le adormi sau a le face neatente și a le putea prinde mai ușor.

Dată fiind importanța descoperirii din fața intrării Poștei Centrale, arheologii au cerut Comisiei Naționale de Arheologie să le aprobe cercetare arheologică preventivă și pe cealaltă parte a străzii Regele Ferdinand. În ce privește descoperirea actuală, aceasta va fi marcată pe asfalt, după ce se va face conservarea primară – a declarat Sorin Cociș. Conservarea primară presupune un strat de geotextil, peste ziduri, urmat de un strat de nisip, un strat de pietriș, peste care vin apoi criblura și asfaltul.

Cercetările de pe str. Regele Ferdinand au fost efectuate de un colectiv  format din dr. Sorin Cociș, arheolog de epocă romană (responsabil de șantier), din cadrul Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, dr. Radu Lupescu, arheolog de epocă medievală și de monumente, din cadrul Universității Sapientia Cluj-Napoca, dr. Csok Zsolt, arheolog de epocă medievală și de monumente, din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și dr. Cosmin C. Rusu, arheolog de epocă medievală și de monumente, din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

M. TRIPON