DSP Cluj propune primarilor să le faciliteze comunicarea cu părinţii, având în vedere o rată de refuz a vaccinării de 17%

Rata de refuz a vaccinării se ridică, în judeţul Cluj, la aproximativ 17 la sută, condiţii în care conducerea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) a propus primarilor să organizeze întâlniri cu cetăţenii pentru a da o şansă în plus specialiştilor să le explice oamenilor la ce pericole se expun, informează AGERPRES.

Directorul DSP Cluj, Mihai Moisescu-Goia, a declarat că deja au fost luate câteva măsuri suplimentare, precum transmiterea de informaţii, mai ales către comunităţile rurale izolate sau către cele nomade, prin intermediul mediatorilor, dar şi publicarea de pliante care au fost plasate în farmacii. Cu toate acestea, cel puţin pentru vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), rata de refuz rămâne mai ridicată decât şi-ar dori autorităţile. Potrivit statisticilor DSP Cluj, în luna iulie existau înregistrate aproximativ 700 de refuzuri de vaccinare.

“Propunem autorităţilor locale, primăriilor, organizarea de întâlniri cu cetăţenii, cărora să li se explice de către medici avantajele vaccinării copiilor, cu scopul reducerii ratei de refuz a vaccinării. Am şi fost deja să vorbesc cu ei. Dacă primarul susţine acţiunea de vaccinare, va creşte şi adresabilitatea către medici. În iulie, la grupa de vârstă 9 – 11 luni, din 832 de copii au fost vaccinaţi 563, în 58 de cazuri a fost refuz, iar ceilalţi au avut contraindicaţie temporară, fiind în faze de boală acută care contraindică vaccinarea. La copiii între 1 şi 4 ani au fost catagrafiaţi 2.335 de copii, din care au fost vaccinaţi 986 şi 414 au fost refuzuri, iar la cei între 5 – 9 ani am avut 3.393 de catagrafiaţi, din care am vaccinat 1.398 şi au fost 226 de refuzuri”, a spus directorul DSP Cluj.

Acesta a explicat că, totuşi, un progres a fost înregistrat în urma acţiunilor din ultimele luni, rata vaccinării crescând de la 58,6% la 64%. Moisescu-Goia a mai spus că a observat, în ultimii zece ani, o acutizare constantă a refuzului de vaccinare, mai ales pentru ROR, şi consideră că această atitudine este cauzată, pe de o parte, de informaţii prost înţelese de populaţie, iar pe de altă parte de informaţii transmise deficitar, de diferite entităţi, prin diferite forme de media.

“La Răchiţele am avut surpriza ca două persoane să refuze vaccinarea, motivele fiind că nu au încredere în vaccin. Unii refuză de obicei cam toate vaccinurile, dar pentru rujeolic, am observat şi mai demult că, deşi aveam vârful de gamă mondială, refuzau. Cam de vreo zece ani se constată o creştere uşoară a refuzului de vaccinare. Eu am o explicaţie, toate informaţiile aiurea care circulă şi sunt scrise materiale foarte bine prelucrate, că din ceea ce spune un profesionist iei ce îţi convine şi îl pui într-un context în care deja capătă altă tentă. (…) Mulţi nu au posibilitatea să verifice”, a afirmat Moisescu.

Directorul DSP Cluj a mai precizat că nu doar persoane cu o educaţie deficitară refuză vaccinarea, ci şi oameni care au o bună pregătire într-un anumit domeniu şi care pot fi consideraţi oameni informaţi. El a admis că există şi posibilitatea unor efecte adverse, însă a subliniat că acestea sunt extrem de rare şi a spus că personal nu a întâlnit niciun astfel de caz în 18 de ani, de când lucrează în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică.

“Nu putem spune că nu sunt reacţii adverse, dar în cazul de faţă vorbim de o reacţie adversă, care este importantă, la un milion de administrări. Şi atunci nu trebuie să mă duc ca la drobul de sare că eu sunt cazul un milion. (…) Dacă ai la îndemână ceva cu care să te protejezi, să protejezi copiii, şi să refuzi acest lucru, gândindu-te că dacă fac boala vor face o formă uşoară, mi se pare de neacceptat. Mai bine îl protejez prin vaccin”, a spus Mihai Moisescu Goia.

Autorităţile medicale acordă o atenţie deosebită comunităţilor nomade din Cluj, deoarece acestea sunt considerate puncte fierbinţi – părinţii nu ştiu sau nu fac efortul de a-şi înscrie la timp copiii la medicul de familie, astfel că ei nu sunt vaccinaţi. În plus, oamenii din aceste comunităţi străbat des distanţe lungi, în căutarea unor condiţii de trai. În aceste comunităţi mediatorul şi asistenţii sociali reprezintă cele mai bune ajutoare pentru transmiterea informaţiilor, consideră directorul DSP.

“La Huedin am avut răspuns foarte bun, mediatoarea şi asistentul social au mobilizat oamenii, în două zile am vaccinat 63 de copii, din care 33 de etnie romă. Au început chiar să vină spre noi. Chiar şi în Pata Rât, în prima zi am avut 23 de persoane, din care 13 au fost vaccinate. S-a continuat şi în următoarea săptămână şi au fost vreo 60 de copii vaccinaţi, dar nu doar cu ROR”, a spus Moisescu.

La menţinerea unei rate de 17-18 la sută a refuzului de vaccinare, cel puţin pe hârtie, contribuie şi părinţii care merg la muncă în străinătate cu copiii lor, pe care nu îi vaccinează acasă, dar odată ajunşi în ţara de destinaţie se supun regulilor de acolo şi acceptă injecţia.

Şeful DSP Cluj consideră că un factor important care contribuie la menţinerea acestei situaţii a vaccinării şi, implicit, la răspândirea bolii, este nivelul scăzut de înţelegere a populaţiei faţă de regulile democraţiei, care presupun şi responsabilitate, nu doar drepturi. “Avem un nivel scăzut de înţelegere a democraţiei. Nu înseamnă că dreptul meu individual poate să ducă la încălcarea dreptului comunităţii. Avem epidemie de rujeolă pentru că a fost afectată această comunitate. În loc să avem acoperirea de grup până în 95 la sută şi peste, avem o acoperire scăzută, iar cei care nu se pot vaccina sunt supuşi riscului de îmbolnăvire”, a mai spus directorul DSP Cluj.

În Cluj, în 2017 au existat 212 cazuri de îmbolnăvire cu rujeolă şi un deces. În 2016 au fost înregistrate de trei ori mai puţine cazuri de îmbolnăvire, respectiv 92 de persoane cu rujeolă. Numărul total de cazuri confirmate până la începutul lunii august cu rujeolă în România este de 8.455, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.