Un preot ortodox delegat la Marea Unire din Alba Iulia: Alexandru Golea

Alexandru Golea s-a născut în comuna Vidrasău din județul Târnava Mică, la data de 14 septembrie 1883. Părinții lui au fost Ioan Golea, învățător în Vidrasău, și Elizabeta Teodor.

Școala primară a făcut-o în Vidrasău. Ciclul liceal l-a făcut la Liceul romano-catolic din Târgu-Mureș, pe care l-a absolvit cu nota „Foarte bine” în anul 1903. A urmat mai apoi cursurile Academiei Teologice din Sibiu, pe care le-a încheiat cu nota „foarte bine”, în anul 1906. A urmat timp de doi ani și cursurile Facultății de Drept în Oradea Mare.

S-a căsătorit în anul 1907 cu Letiția Herțioga, fiica preotului Ioan Herțioga din Daia Săsească, jud. Târnava Mare. A fost hirotonit preot tot în anul 1907, la Sibiu, de către mitropolitul Ioan Mețianu, pentru parohia Hidișelnan (Hidișelu Nou), județul Bihor. În această parohie a slujit de la data de 28 octombrie 1907, până la 1922.

În Hidișel a ridicat o biserică nouă de zid, în locul micii bisericuțe de lemn care era la vremea aceea și care a fost sfințită în anul 1908. În la data de 3 ianuarie 1922 a ocupat prin concurs postul de preot la parohia Huedin, păstorind o comunitate care număra puțin peste 130 de credinioși ortodocși. Preotul Golea, în timpul scurt cât a păstorit parohia Huedin, și-a dat silința să înzestreze capela ortodoxă care funcționa din 3 octombrie 1921 într-o sală din curtea școlii, cu tot ce a fost posibil pentru cele necesare cultului. În acest sens a cerut și a primit în mod gratuit cărțile de cult de la „Casa bisericei” din București, pe care apoi le-a compactat. A primit odăjdii bisericești vechi și o cruce de la Mitropolia din Iași, iar toate acestea i-au permis preotului Alexandru Golea să săvârșească, în anul 1922, prima slujbă religioasă în capela ortodoxă din Huedin.

A îndeplinit funcția de administrator protopopesc, ascultare din care a inspectat, din încredințarea Episcopului Nicolae Ivan al Clujului, parohiile din jurul Huedinului. A luat inițiativa ca pe locul istoric de la „Fântânele” (astăzi Beliș, jud. Cluj) să se facă an de an serviciu divin și comemorarea luptelor de acolo, din 6-7 iulie 1849, și a eroilor români căzuți pentru cauza națiunii. Acest lucru a făcut ca spațiul istoric al bătăliei să devină un adevărat loc de pelerinaj în special pentru românii Munților Apuseni. A obținut cu insistență, pe baza Reformei agrare, 4 jugăre, „porțiune canonică și locul pentru edificarea caselor parohiale”.

Împrejurările de trai erau foarte grele în Huedin, iar parohia începătoare și săracă nu avea nimic, nici măcar casă de locuit, preotul și familia lui trebuind să locuiască într-o casă cu chirie ce aparținea notarului Dumitru Pop. În acest context, preotul Alexandru Golea a fost constrâns să-și caute o altă parohie mai bună. Astfel, la data de 22 mai 1923 a predat oficiul parohial din Huedin și a fost numit preot în comuna Mănăstirea, județul Ilfov (astăzi Călărași). În această parohie a păstorit 19 ani, slujind în biserica „Sfântul Mare Mucenic Nestor”, ctitorie a voievodului Matei Basarab, care a făcut parte din cuprinsul vechii Mănăstiri de la Cornățel. Și-a pus amprenta asupra acestui sfânt lăcaș istoric, sprijinind, alături de casa Regală a României, lucrările de restaurare în totalitate, care s-au încheiat în anul 1937.

A fost numit de președinte al cercului pastoral și a fost distins cu brâu roșu pentru meritele pe care le-a avut în parohia ilfoveană.

A trecut la Domnul, la Oltenița, la data de 1 iunie 1939, în urma unei hemoragii cerebrale, fiind înmormântat în cimitirul orașului.

La Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a participat ca reprezentant din partea Cercului Ceica. În anul 1922 a luat parte și la încoronarea regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba Iulia.

A avut doi copii, pe Ionel, născut la 28 septembrie 1908 în Daia Săsească, fost inginer la societatea petrolieră Concordia din Ploiești și pe Alexandru, născut la Hidișel, la data de 20 martie 1915, licențiat în teologie, mai apoi ofițer de antiaeriană.

Pr. Bogdan IVANOV