Studiu: Una din trei tumori la sân este supradiagnosticată prin mamografie, şi supratratată

Programele de screening pentru depistarea cancerului la sân ar putea detecta, pe lângă tumorile periculoase, şi formaţiunile mici, cu dezvoltare lentă, care sunt puţin susceptibile să fie fatale şi care ar putea fi astfel supradiagnosticate şi supratratate, sugerează un studiu realizat recent în Danemarca, informează Reuters, citată de AGERPRES.

Numărul diagnosticelor de tumori aflate în stadiile incipiente de evoluţie şi de carcinom ductal in situ (CDIS) non-invaziv (care nu s-a extins în ţesuturile mamare din jur) a crescut vertiginos în ultimii ani, proporţional cu cel al femeilor care recurg la mamografii, potrivit oamenilor de ştiinţă danezi. În cadrul studiului, aceştia au demonstrat o legătură între programele de screening al cancerului de sân şi supra-diagnosticarea tumorilor non-agresive.

Specialiştii au comparat rezultatele din aceeaşi perioadă de timp din două regiuni din Danemarca – una care oferea mamografii bienale pentru femeile cu vârste între 50 şi 69 de ani şi una în care nu era disponibil un astfel de serviciu. ”Supradiagnosticarea înseamnă că femeile sănătoase primesc diagnostice inutile de cancer de sân”, a declarat pentru Reuters conducătorul studiului, dr. Karsten Juhl Jorgensen, din cadrul Nordic Cochrane Center din Copenhaga. ”Un diagnostic de cancer este un eveniment cu un impact mare atât pentru femeie, cât şi pentru familia acesteia, cu implicaţii substanţiale asupra calităţii vieţii”, a mai spus el, adăugând că acest lucru ”duce la supratratament prin operaţii, radioterapie şi uneori chimioterapie”, care au ”consecinţe serioase, uneori letale”.

Scopul mamografiilor este acela de a depista tumorile la sân înainte ca acestea să poată fi detectate în cadrul examenelor clinice, astfel putând fi efectuată o intervenţie în pripă asupra cancerului care va fi mai uşor de îndepărtat. În mod ideal, acest lucru ar însemna ca, în timp, să existe mai puţine femei diagnosticate în stadii avansate ale tumorilor.

Pentru a afla cât de eficiente sunt în acest sens mamografiile, oamenii de ştiinţă au examinat date prelevate între anii 1980 şi 2010 de la peste 1,4 milioane de femei din Danemarca, cu vârste cuprinse între 35 şi 84 de ani. Însă, acestea nu au demonstrat o asociere între programele de screening efectuate în mod organizat şi scăderea incidenţei tumorilor în stadiu avansat, menţionează cercetătorii. Acest lucru pune sub semnul îndoielii eficacitatea mamografiilor pentru reducerea numărului de decese din cauza cancerului de sân, au concluzionat oamenii de ştiinţă. În plus, aceştia estimează că una din trei tumori la sân identificate la femei cu ajutorul mamografiilor nu ar fi constituit niciodată o problemă de sănătate pentru acestea şi nici nu ar fi fost cauzatoare de moarte, fiind aşadar exemple de supradiagnosticare.

Totuşi, rezultatele nu înseamnă că mamografiile nu au importanţa lor în diagnosticarea cancerului de sân. ”Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie făcute mamografii, ci că acestea trebuie utilizate în mod eficient, pentru salvarea de vieţi”, a declarat dr. Otis Brawley din cadrul Societăţii Americane pentru Cancer. Potrivit acestuia, stilul de viaţă sănătos este important, la fel ca şi ”tratarea tuturor tipurilor de cancer”.