Studiu: Costurile sistemului sanitar se pot dubla pînă în 2040 dacă situaţia hepatitei C rămîne neschimbată

Costurile sistemului sanitar se pot dubla pînă în anul 2040, comparativ cu 2014, dacă situaţia actuală privind depistarea şi tratarea hepatitei C rămîne neschimbată, iar rata anuală a mortalităţii va creşte de la 1.200 în 2014 la aproape 3.500 pînă în 2040, conform unui studiu ce vizează costurile economice suportate de România pentru tratarea hepatitei C, informează AGERPRES.

Potrivit studiului, în România costurile pentru cele 580.000 de persoane infectate cu virusul hepatitei C se ridică la aproximativ 5 miliarde euro în fiecare an.

Cercetarea este realizată de către compania suedeză Quantify Research, la cererea European Liver Patients Association (ELPA) şi relevă faptul că România şi Franţa se află pe poziţii opuse în ceea ce priveşte costurile tratării hepatitei C, dar şi al managementului acestei boli.

Directorul ELPA Achim Kautz a afirmat că Franţa are trei programe naţionale pentru îmbunătăţirea procesului de screening, diagnostic şi acces la tratament, în timp ce România nu are un plan naţional şi nici fonduri suficiente alocate. „Studiul descrie actualele şi viitoarele costuri din punct de vedere economic şi epidemiologic ale acestei boli. Acesta oferă un model economic special pentru aprecierea corectă a costurilor legate de virusul hepatitic C, iar rezultatele pot reprezenta un ghid pentru factorii de decizie din România. În acest studiu s-a luat exemplul Franţei pentru că la începutul anilor 90 a realizat că hepatita C reprezintă o povară şi a întreprins un plan naţional de acţiune care continuă şi în momentul de faţă”, a spus Achim Kautz.

Potrivit studiului, dacă în Franţa costurile totale pentru tratarea celor 400.000 de persoane infectate sunt de 22 miliarde euro, în România pentru cele 580.000 de persoane infectate acestea se ridică la aproximativ 5 miliarde euro în fiecare an. Costurile totale sunt compuse din costurile sistemului sanitar, cu medicamentele şi costurile indirecte. În ambele ţări cazurile uşoare şi moderate reprezintă peste 80% din total, iar costurile cu tratarea acestor pacienţi reprezintă 20% din total în Franţa şi 40% în România. Pe de altă parte, pacienţii cu ciroză, ciroză decompensată şi cancer hepatic consumă între 60 şi 80% din total costuri.

Costurile vor creşte în ambele ţări, dar în România creşterea va fi substanţială – costurile totale vor creşte cu 35%, iar costurile sistemului sanitar vor fi mai mult decît duble în 2040 faţă de prezent, relevă studiul.

„Numărul de cazuri moderate şi uşoare va scădea în timp, căci aceşti pacienţi vor avansa către stadiile mai grave ale bolii, ceea ce va cauza o prevalenţă mai mare a cazurilor grave în viitor. Numărul de pacienţi cu ciroză decompensată va creşte în România de la 20.000 la peste 50.000 în 2040. Numărul total de cancere hepatice va creşte de la 2.000 la 4.500. Mortalitatea anuală va creşte de la 1.200 în prezent la aproape 3.500 de decese anuale. Creşterea numărului de pacienţi în stadii avansate ale bolii va creşte considerabil costurile cu boala, în ciuda scăderii prevalenţei totale”, se arată în studiul Quantify Research.

Pe de altă parte, în Franţa va scădea numărul de cazuri de ciroză, expunînd din ce în ce mai puţini pacienţi riscului apariţiei acestei complicaţii. Se preconizează o scădere a costurilor necesare în timp, datorită scăderii prevalenţei acestei boli. Ambele ţări se confruntă cu greutăţi în ceea ce priveşte severitatea bolii, diferă însă strategia managerială.

Cercetarea mai arată că în Franţa se pot reduce complicaţiile, astfel încît investiţia iniţială se poate recupera din economiile făcute cu costurile sistemului sanitar şi costurile indirecte. Astfel, în 2040 costurile vor fi cu 30% mai mici comparativ cu cele obţinute din nivelele actuale de tratament. În România, dacă va creşte rata de tratament, alături de medicamente mai eficiente, se pot reduce substanţial costurile în viitor. De asemenea, se poate reduce numărul anual de decese cu pînă la 50%. Creşterea tratamentului, alături de creşterea eficacităţii, poate să menţină numărul de pacienţi cu cancer hepatic la nivelele actuale. Doar cînd creşterea ratei de tratament va fi însoţită de administrarea medicamentelor mai eficiente, costurile vor scădea înainte de 2040 cu aproape 50%.

Potrivit datelor epidemiologice, prevalenţa totală în Europa variază între 0,13 şi 3,2%. România are rata de prevalenţă cea mai crescută din Europa – 3,23%, în timp ce în Franţa se înregistrează o prevalenţă de 0,8% şi în jur de 400.000 de persoane infectate. Se estimează că din cele 600.000 persoane infectate cu virusul hepatitic C în România, doar 10% sunt diagnosticate şi un număr şi mai mic tratate.