Studiu AID: Fenomenul corupţiei, răspîndit în sistemul sanitar

Fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează mai multe categorii de factori implicaţi – cadre medico-sanitare, personal de conducere şi administrativ, dar şi pacienţi ce întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani, relevă un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) ce a fost aplicat la nivel naţional de institutul CSOP, informează AGERPRES.

Conform analizei, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical. În ceea ce priveşte pacienţii spitalizaţi, pe durata ultimei spitalizări 37% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.). Mai mult de 50% dintre respondenţi au oferit în mod voluntar astfel de “stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, şi inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenţii este unul încetăţenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată.

În acelaşi timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%) care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru.

Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sînt legate în primul rînd de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile medico-sanitare de care a beneficiat, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare.

Studiul mai arată că respondenţii conferă motivaţii variate gestului de a oferi bani personalului medical. Deşi consideră, pe de o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici.

În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate, cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sînt motivaţi să rămînă să profeseze în ţară fără a fi corupţi.

Referitor la cauzele identificate de respondenţi pentru nivelul sporit de corupţie percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificaţi o serie de factori: legislativi, administrativi, de control şi de natură personală.

Dintre factorii legislativi, respondenţii au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariţiei corupţiei în sistemul sanitar sînt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenţi), precum şi absenţa legislaţiei axată pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%). Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenţi au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocraţia excesivă, iar 17% au reclamat incompetenţa personalului de conducere. În ceea ce priveşte factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de insuficienţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt, iar 45% – de ineficienţa structurilor de control din sistemul medical. Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenţi au reclamat ca factor favorizant obişnuinţa pacienţilor de a oferi bani/ atenţii, 29% recunoscînd că fenomenul corupţiei poate fi favorizat şi de “complicitatea” pacienţilor, în timp ce 27% fac referire şi la lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate.

Un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcţionează un Consiliu Etic care are în atribuţii gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar.

În ceea ce priveşte percepţia pacienţilor intervievaţi asupra măsurilor de prevenire şi combatere a fenomenului de corupţie, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achiziţiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenţi au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre cei 1.076 respondenţi sînt de acord cu existenţa unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente şi consumabile în sectorul sanitar.

Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăţi (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (co-plată) (14%). Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului “Bună Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, în contextul în care Comisia Europeană menţiona, în cadrul celui mai recent Raport MCV, progresele înregistrate la nivelul sectorului sanitar în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului de corupţie, prezentînd totodată şi o serie de date referitoare la fenomenul de corupţie în acest sector.