Seară ecumenică de rugăciune pentru unitatea creştinilor, la Cluj-Napoca

Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla a anunţat că participă şi în acest an la Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor (18-25 ianuarie), dând astfel curs invitaţiei Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi a Consiliului Ecumenic al Bisericilor.

Cu acest prilej, joi, 19 ianuarie, de la ora 18:00, în Capela „Sfântul Iosif” din incinta catedralei în construcţie din Piaţa Cipariu va avea loc o Seară ecumenică de rugăciune.

Conform celor anunţate de Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, programul cuprinde un oficiu de rugăciune şi alocuţiuni ale reprezentanţilor diferitelor confesiuni creştine. La final, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, episcopul eparhial de Cluj-Gherla, va adresa un cuvânt oaspeţilor şi credincioşilor în calitate de gazdă a evenimentului, „însoţit un salut de pace, pe care apoi, toţi cei prezenţi şi-l vor oferi unul altuia, în limbajul universal al iubirii creştine”.

Tema generală a Octavei din acest an este „Iubirea lui Cristos ne constrânge” – sau „Împăcarea – dragostea lui Hristos ne stăpâneşte” – conform Patriarhiei Române – (cf. 2 Cor 5,14-20), iar textele de referinţă şi meditaţiile au fost propuse de Bisericile creştine din Germania, ţara Reformei luterane.

„Să ne unim în rugăciune pentru a reînnoi, cu ajutorul harului Spiritului Sfânt, angajamentul nostru de trăi după voinţa Tatălui, spre a împlini rugăciunea Fiului, Isus Hristos: „Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis” (In 17,21) – este mesajul lansat cu această ocazie de Episcopia Greco-catolică de Cluj-Gherla.

Într-un comunicat care anunţa organizarea Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină, Patriarhia Română arăta, la rândul său: „Astăzi, cooperarea interconfesională este o necesitate socială şi misionară inclusiv pentru faptul că, dintre cele aproximativ 700 de parohii ortodoxe româneşti din diaspora, doar 30 au propriile lor lăcaşuri de cult, celelalte fiind puse la dispoziţie de comunităţile catolice sau protestante din ţările occidentale respective”.

M. TRIPON