România, pe locul al patrulea, în UE, în privința consumului de antibiotice

Situaţia consumului de antibiotice la nivelul UE plasează România pe locul al patrulea, în scădere faţă de anul precedent cu zece procente, însă situaţia rămâne „gravă” deoarece continuă creşterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, care ar trebui să fie prescrise în ultimă instanţă, se arată într-un studiu realizat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (CEPCB), prezentat de prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, informează AGERPRES.

„Odată cu descoperirea antibioticelor, a apărut rezistenţa bacteriilor la antibiotice şi ne găsim după 75 de ani de utilizare a antibioticelor în situaţia în care discutăm despre bacterii super rezistente, care produc infecţii netratabile în momentul de faţă. Acest lucru poate să aibă un impact extraordinar de mare în următorii 30 de ani asupra sănătăţii publice, iar boli actualmente tratabile vor deveni netratabile din punct de vedere al terapiei antibiotice”, a precizat Rafila, într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că, în fiecare an, CEPCB elaborează un raport în ceea ce priveşte rezistenţa bacteriilor la antibiotice şi un altul referitor la consumul de antibiotice în ţările membre ale UE, plus Norvegia şi Islanda. „În ambele rapoarte suntem încă pe primele locuri, atât în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, suntem pe locul patru în UE, în scădere faţă de anul precedent, de 10-11%, dar şi în ceea ce priveşte bacteriile multirezistente la antibiotice, izolate în cazul infecţiilor invazive”, a menţionat Rafila.

La rândul său, prof. dr. Gabriel Popescu a declarat că trendul de scădere a consumului de antibiotice trebuie să continue în următorii ani cu limitarea prescrierii celor considerate de rezervă şi a celor care pot duce la apariţia infecţiilor, iar activitatea din acest domeniu strategic trebuie coordonată la nivel naţional de către un comitet intersectorial. El a precizat că în domeniul medical trebuie urgent implementate sau continuate măsuri privind reducerea consumului de antibiotice prin eliminarea prescripţiei exagerate sau nepotrivite; informarea permanentă a publicului privind importanţa utilizării judicioase a antibioticelor, numai pe bază de prescripţie, în doza şi pe durata recomandată de către medic. De asemenea, sunt necesare reducerea posibilităţii de transmitere a bacteriilor multirezistente în unităţile medicale prin screening-ul pacienţilor purtători, îngrijirea lor separată, însuşirea noţiunilor de prevenire a transmiterii infecţiilor de către tot personalul medical şi informarea pacienţilor asupra conduitei igienice de urmat.

Popescu s-a referit, totodată, la un studiu realizat anul acesta în 19 spitale din România, care indică faptul că 41,7% dintre pacienţii internaţi sunt trataţi cu antibiotice, faţă de jumătate dintre pacienţii internaţi acum un cinci ani, în condiţiile în care media europeană se situează la aproximativ 35%. Conform OMS, pe parcursul ultimului an, un număr de 37.000 de persoane au decedat la nivel european din cauza consumului excesiv de antibiotice.

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balş”, a subliniat că la originea răspândirii rezistenţei bacteriilor este utilizarea iraţională a antibioticelor şi transmiterea bacteriilor rezistente între oameni, între animale şi între oameni-animale şi mediu. Practicile de slabă calitate de prevenire şi control al infecţiilor contribuie, de asemenea, la răspândirea acestor bacterii. Totodată, antibioticele nu sunt active împotriva virusurilor, majoritatea infecţiilor din sezonul rece sunt virale şi nu au „nicio” treabă cu antibioticele, a subliniat el.

„Cu ce le tratăm noi în mod obişnuit? Cu antibiotice. Total greşit. În momentul în care am luat un antibiotic pentru că îmi curgea nasul, nu am făcut decât să mai dăm un zvâc unor germeni care să dezvolte rezistenţă. Aveţi pe dumneavoastră şi în dumneavoastră de zece ori mai multe bacterii decât celulele din care sunteţi constituiţi. Aceste bacterii sunt protectoare. În momentul în care iau un antibiotic fără rost, nu face decât să omoare aceste bacterii care ne protejează”, a explicat profesorul Streinu.