Reflecţii despre milostivirea lui Dumnezeu la simpozionul internaţional „Milostivi asemenea Tatălui”

Tema milostivirii lui Dumnezeu – „Milostivi precum Tatăl” – a fost aprofundată, la nivel academic şi într-un context ecumenic, la Cluj-Napoca, în cadrul unui simpozion internaţional ce s-a desfăşurat în zilele de 14 şi 15 octombrie, în Aula Magna a Universităţii clujene Babeş-Bolyai (UBB), în organizarea Facultăţii de Teologie Greco-Catolică şi a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Manifestarea s-a încheiat festiv printr-o Sfântă Liturghie arhierească, duminică 16 octombrie, la Catedrala episcopală „Schimbarea la faţă” din Cluj-Napoca, unde – în aceeaşi notă a iubirii-milostivire, focarul de comuniune între participanţii la aceste zile de har -, au fost aduse spre venerare Moaştele Sfintei Tereza de Lisieux (1873-1897) şi ale Sfinţilor ei Părinţi, Louis Martin (1823-1894) şi Marie Zelie Guerin (1831-1877).

Lucrările simpozionului au fost deschise de acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB. Excelenţa Sa a adresat un călduros salut distinşilor oaspeţi şi întregii asistenţe, prezentând totodată în câteva cuvinte Universitatea Babeş-Bolyai, menţionând cele patru facultăţi de teologie care funcţionează în această universitate, „un caz unic în Europa ca şi număr de facultăţi de teologie”.

Un cuvânt de salut a adresat şi Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, care a amintit mai întâi contextul special al Anului Milostivirii din Biserica Catolică în care se desfăşoară acest simpozion având ca temă tocmai milostivirea divină, o temă „nu doar actuală şi necesară, dar care ne oferă vaste posibilităţi de abordare”, realizând totodată o primă aprofundare a acestui subiect.

Căutând răspuns la întrebarea „Ce este milostivirea divină?”, pe baza scrierilor unor sfinţi orientali precum Sf. Irineu, Sf. Atanasie, dar şi a gândirii Sfântului Papă Ioan-Paul al II-lea, Preasfinţia Sa Florentin a afirmat că „milostivirea divină este, la început, harul prin care Dumnezeu îşi arată iubirea faţă de oameni, iar apoi, iubirea milostivă se manifestă în funcţie de comportamentul omului prin compasiune, suferinţă sau iertare”. Totodată, din perspectiva umană, „a fi milostivi înseamnă a lăsa iubirea caritabilă să lucreze concret prin noi, prin faptele noastre, prin comportamentul nostru creştin şi, astfel, cuvântul Său va deveni trup prin noi”.

Preasfinţia Sa a reamintit la final: „Iată, aşadar, cum putem fi milostivi asemeni Tatălui acum, în al treilea mileniu creştin. A încerca să facem bine nu doar celor care ne fac bine, ci chiar şi celor care ne fac rău, a răspunde răului cu bine, a face binele din iubire creştină prin fapte caritabile gratuite, a ne întreba mereu cum ar fi procedat Isus în locul nostru şi a încerca să vedem chipul Său suferind în fratele aflat în nevoie. Sf. Apostol Pavel a sintetizat foarte bine această atitudine spirituală, ce poate schimba nu doar suflete, ci chiar întregi societăţi umane: «Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele» (cf. Rom 12, 22). Procedând astfel vom putea, şi noi, creştinii, îndrepta societatea europeană de astăzi spre acele idealuri adeseori pomenite de Sf. Ioan Paul al II-lea: «civilizaţia iubirii şi cultura păcii», tinzând astfel spre o nouă Europă ca «împărăţie a milostivirii»”.

Un salut însoţit de binecuvântare a transmis, în deschiderea simpozionului, ÎPS dr. Andrei Andreicuţ, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, reprezentat de pr. prof. dr. Valentin Vesa, care a prezentat şi o reflecţie despre milostivire pe baza scrierilor Sfântului Isaac Sirul.

Au conferenţiat, în continuare, iluştri profesori, invitaţi din Roma-Italia şi din România, în faţa unui numeros auditoriu, iubirea-milostivire fiind focarul de comuniune între participanţii la aceste zile de har.

S.V.