Raport MCV: Corupţia din sănătate pare foarte răspîndită, însă MS a avut progrese semnificative

Corupţia din sistemul de sănătate pare să fie foarte răspîndită, practica plăţilor informale fiind foarte frecventă, în special în oraşele şi localităţile mici şi „cel mai ades pare să fie şi dificil de eradicat”, se arată în raportul MCV al Comisiei Europene, care remarcă însă că Ministerul Sănătăţii are progrese semnificative prin proiecte derulate cu organizaţiile societăţii civile, informează AGERPRES.

„Corupţia din sistemul de sănătate pare să fie foarte răspîndită. Practica plăţilor informale este foarte frecventă, în special în oraşele şi localităţile mici, şi cel mai ades pare să fie şi dificil de eradicat. Ministerul Sănătăţii împreună cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei au realizat un studiu de percepţie asupra corupţiei, în februarie 2014. Este relevant că mai mult de două treimi (68%) dintre persoane au considerat că nivelul de corupţie în sistemul public de sănătate este înalt şi foarte înalt, şi una din cinci persoane acceptă existenţa plăţilor informate”, arată raportul.

Potrivit documentului, în domeniul sănătăţii corupţia are două nivele de referinţă: nivelul înalt, în domeniul achiziţiilor publice, şi mica corupţie, în domeniul plăţilor informale pentru serviciile medicale, ambele domenii fiind „abordate” începînd cu anul 2014.

Raportul menţionează că pentru combaterea problemelor specifice din achiziţiile publice din sistemul de sănătate, Ministerul Sănătăţii a realizat o monitorizare a cheltuielilor fondurilor publice ale unităţilor sanitare, prin intermediul unui portal. Totodată, suplimentar, se vor adăuga o platformă de monitorizare a achiziţiilor publice şi a contractelor încheiate de unităţile sanitare publice şi un portal al conflictelor de interese.

Acelaşi document arată că, în mod curent, achiziţiile publice se desfăşoară centralizat la nivel naţional pentru mai multe produse (echipamente, vaccinuri, etc), în 2014 fiind realizate şase astfel de achiziţii centralizate, economiile fiind de 20% de-a lungul derulării acordurilor cadru încheiate.

”Cheltuielile efectuate de unităţile sanitare sînt monitorizate şi sînt semnalate marile deficite întîlnite, unele constituind adevărate anomalii. Se intenţionează aplicarea metodologiei prin care unităţile sanitare vor raporta contractele încheiate, ceea ce va permite evaluarea eficienţei acestor contracte. Cu toate acestea, constrîngerile de personal par să limiteze potenţialul acestor măsuri de detectare eficientă şi de prevenire a corupţiei. (…) Un prim pas în încercarea de a reduce plăţile informale, este testat în prezent un sistem de mecanism de feedback al pacientului”, adaugă sursa citată.

În ceea ce priveşte consiliile de etică din spitale, documentul arată că acestea nu sînt încă funcţionale, dar este în curs de elaborare o metodologie pentru funcţionarea acestora. ”Comisiile de etică vor fi însărcinate cu analiza evaluărilor oferite de pacienţi referitoare la posibilele încălcări ale eticii şi referitoare la fapte de corupţie. Acestea nu vor avea competenţa de a investiga penal infracţiunile, dar vor fi împuternicite să transmită informaţiile relevante pentru urmărirea penală. Un alt element preventiv este introducerea unui card electronic de sănătate, care va înregistra toate consultările şi baza de prescripţie medicală şi care va contribui, de asemenea, la identificarea consultaţiilor sau prescrierilor false sau abuzive”, se mai arată în documentul CE.

Realizatorii arată că societatea civilă a propus şi alte măsuri pentru a stopa plăţile informale, una dintre acestea fiind cea care prevede creşterea veniturilor personalului medical din unităţile publice. „Cazurile identificate au subliniat, de asemenea, necesitatea unei evaluări proactive a riscurilor – astfel, un caz de luare de mită în formă repetată (în domeniul pensiilor de invaliditate) a fost posibil datorită semnalelor venite din public, dar acest fapt nu a fost utilizat în construirea unor modele de intervenţie. În plus, ÎCCJ a stabilit în decembrie 2014 că orice medic angajat într-o unitate sanitară a Ministerului Sănătăţii este considerat un funcţionar public şi, prin urmare, poate fi pedepsit conform Codului penal pentru infracţiunea de luare de mită”, se mai afirmă în document.

Comisia Europeană a publicat miercuri Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.