Primul studiu care evaluează serviciile medicale pentru persoanele cu consum problematic de alcool

Primul studiu naţional ce evaluează serviciile medicale specializate adresate persoanelor cu consum problematic de alcool evidenţiază nevoia de servicii medicale şi sociale specializate pentru acest grup la risc.

Experţii Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor (ALIAT) au iniţiat primul studiu naţional, multistratificat, al cărui scop principal a fost documentarea situaţiei actuale a serviciilor medicale şi sociale adresate persoanelor cu un consum problematic de alcool.

Concluziile studiului aduc în discuţie problemele majore cu care medicii, pacienţii lor, dar şi persoanele cu un consum problematic de alcool din populaţia generală se confruntă în abordarea acestui fenomen. Astfel, cercetarea a evidenţiat lipsa programelor de formare, obligatorii şi continue în curricula universitară şi postuniversitară, în ansamblu, şi că medicii, parte a grupurilor ţintă, nu urmează deloc, sau urmează foarte puţin programe de formare în domeniul prevenirii şi tratării abuzului şi dependenţei de alcool.

Cu toate că 76% dintre medicii psihiatri intervievaţi consideră că aceste programe sînt foarte utile, peste 50% dintre ei nu au urmat un curs de formare în ultimii 3 ani. Un procent de 33% nu au urmat niciodată un astfel de curs. Situaţia este şi mai pronunţată în rîndul medicilor de familie şi al celor de alte specializări, unde 65% nu au participat niciodată la un program de formare în domeniul consumului problematic de alcool, deşi acelaşi procent consideră că aceste informaţii sînt foarte utile pentru practica lor medicală. Tot în acest sens, marea majoritate a medicilor (peste 80%, indiferent de specializare) nu ştiu de existenţa unor programe de formare obligatorie sau continuă în domeniul tratamentului abuzului şi dependenţei de substanţe.

Cei mai mulţi dintre medicii psihiatri (48%) intervievaţi consideră că principala nevoie de dezvoltare în cadrul sistemului actual de tratament este instruirea personalului (urmată la scurtă distanţă de creşterea numărului de unităţi şi dotarea acestora).
Atît medicii, cît şi pacienţii sînt de acord că stigmatizarea tulburărilor legate de consumul de alcool este principala barieră în calea accesării serviciilor de către cei care ar avea nevoie de acestea.

Majoritatea medicilor, pacienţilor şi persoanelor cu un consum problematic de alcool din populaţia generală care nu au apelat la servicii au recunoscut că principala bariera în calea accesării serviciilor de către persoanele cu un consum problematic de alcool este stigma, ruşinea şi oprobiul social de a fi identificat ca avînd o problemă cu alcoolul. Astfel, 70% dintre medicii specialişti intervievaţi, peste 50% dintre persoanele care beneficiază de servicii pentru tratarea acestei probleme şi 80% dintre persoanele cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii specializate au identificat stigmatizarea ca principala bariera în accesarea acestor servicii.

Serviciile nu reuşesc să ajungă la pătura mai tînără a populaţiei, cu o problematică mai puţin severă. Femeile sînt mult subreprezentate printre beneficiarii serviciilor de sănătate. Peste 80% din persoanele cu un consum problematic de alcool din populaţia generală şi care nu au apelat la servicii nu cunosc instituţii/servicii specializate în tratarea problemelor de abuz sau dependenţă de alcool în judeţul lor de reşedinţă. Persoanele care apelează la servicii tind să fie de vîrstă mai mare de 50 de ani (peste 50%), cînd este de presupus că au ajuns la o severitate mare a dependenţei de alcool.

Medicii de familie nu reuşesc să depisteze precoce tulburările legate de consumul de alcool, ci doar în stadii avansate. Astfel 55% dintre persoanele internate pentru o problemă legată de consumul de alcool au primit informaţii despre abuzul de alcool de la medicul de familie, iar 44% au fost îndrumaţi spre un serviciu specializat, comparativ cu doar 2%, respectiv 3% dintre persoanele neinternate.

În concluzie, în lipsa formării, medicii de familie recunosc rar cazurile mai uşoare de abuz de alcool şi în spital ajung mai degrabă pacienţi vîrstnici, la care putem presupune un stadiu avansat al dependenţei de alcool.