Primul hram al Mînăstirii „Ştefan Vodă” din localitatea Vad

Prima slujbă a hramului nou reactivatei mînăstiri de la Vad va avea loc luni, 2 iulie, de sărbătoarea Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare. Sfînta Liturghie arhierească va fi oficiată de ÎPS arhiepiscop şi mitropolit Andrei, începînd cu ora 10, pe altarul de vară din vecinătatea bisericii voievodale.

Potrivit site-ului Mitropoliei Clujului, reînfiinţarea mînăstirii de la Vad, care a funcţionat pe rădăcinile vechii episcopii ştefaniene de pe valea Someşului, a fost hotărîtă de ÎPS Andrei în toamna anului trecut.

„Mînăstirea de călugări din Vad este pusă sub patronajul Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare, de numele căruia se leagă o veritabilă renaştere instituţională a ortodoxiei transilvănene. Mînăstirea, care a primit şi aprobarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Clujului, funcţionează în localitatea Vad, în ambianţa plină de duh a vechii biserici episcopale a domnitorilor moldoveni, care stăpîneau în veacul al XV-lea marea Cetate a Ciceului de pe Valea Someşului. Dar, rădăcinile acestei vetre monahale coboară însă mai mult, spre zorii secolului al XIV-lea, cînd se presupune că a existat o mînăstire la Vad, ctitorie a voievozilor maramureşeni Baliţă şi Drag. La sfîrşitul veacului al XV-lea, localitatea Vad devine reşedinţă episcopală, păstorită de 10 ierarhi ortodocşi hirotoniţi de mitropolitul de la Suceava, al cărui sufragani erau. Mănăstirea Vadului a continuat să existe pînă pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, avînd hramul «Adormirea Maicii Domnului», identic cu cel al mînăstirii Putna” – se precizează pe site-ul Mitropoliei Clujului.

Potrivit aceleiaşi surse, mînăstirea are în prezent un corp provizoriu de chilii şi o obşte formată din patru călugări, condusă de părintele stareţ Nicodim Pop, format în mînăstirea Nicula.

Sfîntul Voievod Stefan cel Mare este cinstit de Biserica Ortodoxă Română în 2 iulie. Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe Voievodul Ştefan cel Mare în rîndul sfinţilor în 20 iunie 1992.

M. T.