Primele o mie de zile din viaţa unui om – foarte importante pentru dezvoltarea sa ulterioară

Mai puţin de jumătate dintre femeile care au născut îşi alimentează copilul la sîn, ignorînd faptul că primele o mie de zile din viaţa unui om sînt foarte importante pentru dezvoltarea sa ulterioară, a declarat, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Naţionale de Pediatrie din România.

Acesta a explicat că la nivel mondial există un concept unanim acceptat potrivit căruia primele o mie de zile din viaţa unui individ sînt absolut esenţiale pentru viitorul lui. Totodată, este importantă şi nutriţia gravidei în perioada de sarcină. Atît din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ, gravida nu trebuie să acumuleze un spor de greutate anormal.

„E vorba despre viitorul nutriţional, dezvoltarea fizică, dar, mai ales, dezvoltarea performanţelor mentale. Această perioadă de o mie de zile este formată din cele nouă luni de viaţă intrauterină şi perioada 0-2 ani. În prima etapă a sarcinii, femeia trebuie îngrijită cu maximă atenţie, trebuie să beneficieze de o nutriţie foarte bună, echilibrată şi nu excesivă. Este ancestrală expresia românească potrivit căreia «femeia gravidă mănîncă pentru doi». Bineînţeles că nu este adevărat. La sfîrşitul sarcinii poate avea surpriza că va cîntări dublu sau să crească cu 30 de kilograme în greutate. În astfel de situaţii, pe de o parte e vorba de un ritm de creştere inadecvat al fătului în uter, iar pe de altă parte există riscul ca fătul să fie supraponderal, supramatur”, a spus prof. univ. dr. Marin Burlea, şef al Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului de Pediatrie „Sfînta Maria” din Iaşi.

Medicul a afirmat că, în acelaşi timp, nu trebuie uitat că naşterea pe cale naturală este în mod cert de preferat faţă de cezariană, care trebuie să devină o excepţie. Potrivit unor studii, în România mai mult de jumătate dintre gravide evită travaliul naşterii naturale şi preferă să nască prin operaţie de cezariană.

Referitor la perioada 0-2 ani, preşedintele Societăţii Naţionale de Pediatrie din România susţine că un moment crucial, esenţial chiar pentru viaţa şi dezvoltarea unui individ este reprezentat de alimentaţia la sîn. „Nici un lapte din lume, nici o formulă nu poate înlocui, din punct de vedere al valorilor biologice şi al tuturor calităţilor, calităţile laptelui matern. Prin urmare, pînă la vîrsta de şase luni, copilul trebuie să mănînce lapte matern. De la şase luni putem începe diversificarea, adică introducerea de alimente complementare, dar laptele de mamă trebuie să rămînă în alimentaţia sugarului pînă la vîrsta de un an. De altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă menţinerea alimentaţiei la sîn pînă la vîrsta de doi ani. Folosirea laptelui de vacă nediluat sau orice alt aliment cu proteine în cantitate mare poate avea drept consecinţă negativă multiplicarea unor celule numite adipocite, care ulterior se hipertrofiază şi care acumulează grăsimi şi stabileşte destinul nutriţional al individului de viitor obez. Un studiu a arătat că peste 50% dintre copiii din România sînt supraponderali. Dintre aceştia, jumătate sînt obezi. Această problemă trebuie să ne preocupe şi, în acelaşi timp, trebuie să restructureze concepţia românilor că «a fi frumos înseamnă a fi gras». Nu este adevărat! Trebuie să avem o anumită supleţe, o anumită vitalitate, vioiciune. Bineînţeles, în acelaşi timp dezvoltarea cognitivă este una pozitivă”, a mai spus prof. univ. dr. Marin Burlea.

Medicul are un mesaj şi pentru femeile care îşi doresc să alăpteze, dar nu au lapte. El consideră că „nu există femei care să nu aibă lapte matern decît dacă suferă de boli cronice, au maladii oncologice sau au suferit un accident”. „Din păcate, la noi, în România, doar 40% dintre femei decid să îşi alăpteze copiii la sîn”, a conchis medicul.