Politicile şi acţiunile de reducere a consumului de alcool vor fi coordonate de un consiliu naţional (proiect)

Politicile şi acţiunile de reducere a consumului dăunător de alcool în România vor fi coordonate de către un consiliu naţional, organism fără personalitate juridică, care va funcţiona sub coordonarea ministerului Sănătăţii, prevede un proiect de Hotărîre de Guvern publicat pe site-ul instituţiei, citat de AGERPRES.

“Scopul Consiliului este acela de a coordona politicile şi acţiunile naţionale de reducere a consumului dăunător de alcool, prin elaborarea unui plan de acţiuni coordonate şi eficiente pe termen mediu şi lung, în vederea implementării acestuia de către autorităţile cu atribuţii în domeniu”, prevede proiectul.

Consiliul va avea printre direcţiile strategice de acţiune: identificarea priorităţilor naţionale privind reducerea consumului dăunător de alcool şi a efectelor sale în plan economic, social şi al stării de sănătate, crearea premiselor pentru implementarea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei, evaluarea periodică a implementării planurilor anuale de acţiune, promovarea de activităţi coordonate de conştientizare a efectelor consumului dăunător de alcool.

Proiectul prevede că preşedintele consiliului va fi un reprezentant cu rang de secretar de stat din Ministerul Sănătăţii, desemnat de ministrul Sănătăţii.

“Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, consumul înregistrat de alcool la populaţia adultă a României este în jurul valorii de 10,4 litri alcool pur pe cap de locuitor, pe an, cu o tendinţă lent crescătoare în ultimele decenii, în special prin bere şi băuturi spirtoase. La această cifră se adaugă o cantitate estimată de 4 litri alcool pur/locuitor/an, consum neînregistrat, plasînd România la un consum total de alcool cu 32% peste media Regiunii Europene OMS şi cu peste 132% faţă de media consumului mondial”, se arată în expunerea de motive.

Totodată, în România, mortalitatea atribuibilă consumului dăunător de alcool în populaţia adultă (20-64 de ani) este de trei ori mai mare decît media statelor dezvoltate din UE.