Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Crăciunului este Sărbătoarea Darurilor

Sărbătoarea Crăciunului este, aşa cum ne arată Evangheliile, Sărbătoarea Darurilor, a afirmat, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, în cuvîntul rostit, în Catedrala patriarhală, la sărbătoarea Naşterii Domnului.

El a amintit că în cîntările bisericeşti se spune că la darul lui Dumnezeu, arătat în Fiul Său făcut om pentru mîntuirea oamenilor, se răspunde cu daruri.

“Dumnezeu ne dăruieşte pe Fiul Său ca să ne mîntuiască şi să ne dăruiască viaţă veşnică, iar noi ca răspuns aducem lui Dumnezeu prin rugăciune, prin tot ceea ce facem frumos în Biserică şi prin darurile oferite celor săraci, celor fără de adăpost, celor bătrîni”, a spus Întîistătătorul BOR, în predica rostită după Liturghia Sfîntului Vasile cel Mare, oficiată la marele praznic al Naşterii Domnului Iisus Hristos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a sute de credincioşi.

Făcînd referire la iubirea părintească şi la smerenia deosebită a Mîntuitorului, Patriarhul a explicat de ce Dumnezeu cînd vine în lume nu vine sub forma unui bărbat de 30 de ani, ci mai întîi El este prunc, “pentru că dacă nu ar fi fost copil Iisus Hristos nu ar fi putut vorbi mai tîrziu oamenilor despre iubirea părintească a Tatălui Ceresc”.

“Cine n-a fost copil nu cunoaşte iubirea părintească şi cine n-are iubire părintească nu poate fi om deplin. Trebuie să avem iubire părintească, chiar dacă nu avem copii după trup. Trebuie să iubim copiii, chiar dacă nu sunt copiii noştri după trup”, a spus înaltul ierarh ortodox, menţionînd că “dreptul Iosif nu este tatăl după trup al Mîntuitorului nostru Iisus Hristos pentru că El s-a născut de la Duhul Sfînt şi din Fecioara Maria, dar este tatăl adoptiv, tatăl protector, tată care iubeşte Copilul ca acest Copil să aibă iubire deplină şi de la mamă şi de la tată”.

“Prin aceasta vedem că un copil creşte cu adevărat ca om numai dacă acesta creşte în iubire. (…) Dumnezeu Copilul Cel Care ţine Universul Se lasă purtat în braţe de mama Sa, Se lasă îmbrăcat cu scutece Cel Care îmbracă cerul cu nori, Cel Care Se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină; din pîntecele Fecioarei, spune Fericitul Augustin, conduce toată lumea, toţi aştrii, toate galaxiile, dar Se smereşte atît de mult încît Se arată ca un Copil care depinde în exclusivitate de iubirea şi ajutorul celor din jur”, a afirmat Patriarhul BOR.

În opinia sa, “gîndim cu multă evlavie la taina familiei, a copiilor” pentru că “binecuvîntarea familiei se vede mai întîi prin faptul că Mîntuitorul Iisus Hristos S-a născut copil, se vede şi prin faptul că a fi mamă înseamnă a aduce pe lume oameni care sunt chemaţi să trăiască veşnic în iubirea cerească a Preasfintei Treimi”.

Preafericitul Părinte a îndemnat, în cuvîntul său, să aducem bucurie celor mai puţin fericiţi şi să aducem comuniune acolo unde aceasta lipseşte.

“Dumnezeu ne dăruieşte pe Fiul Său ca să ne mîntuiască şi să ne dăruiască viaţă veşnică, iar noi ca răspuns aducem darul său prin rugăciune, prin tot ceea ce facem frumos în Biserică şi prin darurile oferite celor săraci, celor fără de adăpost, celor bătrîni. (…) Să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne gîndim la copilăria noastră, la părinţii noştri care ne-au născut, la toţi cei care ne-au fost ca şi părinţi şi ne-au ajutat duhovniceşte şi material şi să vizităm în aceste zile familiile cu mulţi copii şi să aducem bucuria Crăciunului în casele în care este puţină bucurie, în care este puţină comuniune şi în care este puţină nădejde”, a spus Patriarhul.

De asemenea, în cuvîntul său de învăţătură, Întîistătătorul BOR a desluşit înţelesurile duhovniceşti din Evangheliile după Matei şi Luca referitoare la venirea lui Iisus Hristos în Lume, prin care Dumnezeu şi-a arătat profunzimea lucrării sale sfinte.

“Deci toate evenimentele pe care Sfintele Evanghelii ni le arată ne îndeamnă să medităm asupra lucrării mîntuirii noastre din înţelepciunea şi iubirea milostivă a lui Dumnezeu”, a spus patriarhul. El a vorbit astfel despre semnificaţia celor trei daruri oferite de Magi lui Iisus copil – aur, făcîndu-se trimitere la demnitatea Lui împărătească, smirna, mărturisind Moartea şi Învierea Lui, pentru mîntuirea noastră şi tămîia, simbolul evlaviei, semnul spiritualităţii, al rugăciunilor, care arată că El este Dumnezeu Adevărat.

Printre altele, Patriarhul a amintit că naşterea sfîntă şi curată a Mîntuitorului are ca scop curăţirea omului de păcat şi sfinţirea lui, deoarece Mîntuitorul s-a pogorît pe pămînt ca să ridice pe oameni în iubirea lui Dumnezeu.

“Este semnificativ faptul că Mîntuitorul Iisus Hristos se naşte veşnic din Tatăl ca Fiu al Tatălui Ceresc, fără mamă, şi se naşte ca om din mamă fără tată. Astfel, este deodată Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului. Naşterea Sa nu are loc din iniţiativă bărbătească, ci din iniţiativa lui Dumnezeu pentru mîntuirea lumii. El se naşte din Fecioară fără de păcat ca să ne izbăvească pe noi din păcat. Naşterea Sa este sfîntă şi curată pentru că El are ca scop al lucrării Sale curăţirea omului de păcat şi sfinţirea lui. Dumnezeu se pogoară din ceruri pe pămînt ca pe noi pămîntenii să ne ridice la viaţa cerească, la iubirea Preasfintei Treimi. Fiul lui Dumnezeu se face Fiul Omului ca pe oameni să-i înfieze în harul Duhului Sfînt. Toată lucrarea Sa are ca scop ridicarea oamenilor în iubirea lui Dumnezeu”, a precizat Patriarhul Daniel .

La finalul cuvîntului său, Patriarhul a adresat urări de sănătate tuturor celor care îşi celebrează onomastica, urîndu-le să fie ca şi păstorii din Bethleem, binevestitori ai iubirii lui Dumnezeu.

“Cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului sau al Crăciunului dorim să adresăm urări de sănătate şi fericire tuturor celor care poartă numele de Cristian şi Cristina, Emanuel şi Emanuela şi derivate. Tuturor le dorim ani mulţi cu sănătate, bucurie şi ajutor de la Dumnezeu şi să fie ca şi păstorii din Betleem binevestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, ca şi îngerii de la Betleem binevestitori ai luminii lui Dumnezeu şi ai mîntuirii spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mîntuire”, a mai spus Preafericirea Sa.

În ziua Crăciunului, cînd creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Naşterea Domnului, la Catedrala Patriarhală, la fel ca în toate lăcaşurile de cult s-a oficiat, anul acesta, Liturghia Sfîntului Vasile cel Mare.

Cu privire la această rînduială, tipicul Bisericii Ortodoxe Romîne ne învaţă că în anii în care Ajunul Naşterii Domnului sau Ajunul Bobotezei cad sîmbăta sau duminica, atunci în ziua Ajunului se face Liturghia Sfîntului Ioan Gură de Aur, iar Liturghia Sfîntului Vasile cel Mare se săvîrşeşte în ziua Praznicului însuşi, după rînduiala obişnuită.

Toate Liturghiile existente azi în Bisericile răsăritene derivă din cele două Liturghii de origine apostolică: cea a Sfîntului Iacob şi cea a Sfîntului Marcu.

Cea dintîi a dat naştere Liturghiilor din grupa ritului liturgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), din care face parte şi Liturghia Sfîntului Vasile cel Mare.

Liturghia Sfîntului Vasile cel Mare se săvîrşeşte de 10 ori pe an, după cum urmează: în primele cinci duminici din Postul Paştelui, în Sfînta şi Marea Joi, în Sîmbăta Mare, în ziua pomenirii Sfîntului Vasile cel Mare, adică pe 1 ianuarie, şi în ajunul Crăciunului şi al Botezului Domnului, dacă aceste zile cad în cursul săptămînii de luni pînă vineri.