Patriarhul Daniel a îndemnat clujenii la blîndeţe, bunătate şi milostenie

Sute de clujeni au participat, marţi, de Sfîntul Nicolae, la Sfînta Liturghie oficiată în Catedrala Mitropolitană de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, dimpreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor au făcut parte mitropoliţii Moldovei, Ardealului, Clujului şi Olteniei, arhiepiscopi şi episcopi din Transilvania şi din Oltenia.

Au fost prezenţi, la evenimentul aniversar din Catedrala Mitropolitană, dedicat împlinirii a 90 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, parlamentari, oameni de cultură clujeni.

În cuvîntul său de învăţătură, Patriarhul Daniel a arătat că Sfîntul Nicolae a fost caracterizat mai cu seamă prin smerenie, blîndeţe şi milostenie.

„Toate sărbătorile din această perioadă ne îndeamnă la milostenie, la facerea de bine, la ajutorarea bolnavilor, bătrînilor, orfanilor, a oamenilor fără adăpost” – a spus Patriarhul Daniel.

Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe Române i-a felicitat pe cei care poartă numele de Nicolae, sau Nicoleta, dorindu-le tuturor „sănătate şi bucurie, ani mulţi şi binecuvîntaţi” şi i-a îndemnat să fie, cu toţii „mărturisitori ai iubirii lui Dumnezeu”. „Să ne rugăm Sfîntului Ierarh Nicolae să ne dăruiască, prin rugăciunile sale, blîndeţe şi bunătate, mai ales într-o lume în care există foarte mult egoism” – a spus patriarhul.

De asemeni, patriarhul a amintit că Sfîntul Nicolae este simbolul „civilizaţiei generozităţii dezinteresate”, iar fără generozitate, fără ajutorarea semenilor noştri, fără milostenie, „ne dezumanizăm”.

La finalul Sfintei Liturgii, Patriarhul Daniel a vorbit despre reînfiinţarea Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în 1921, şi despre primul episcop, Nicolae Ivan.

„Cînd a venit aici, în 1921, era o singură bisericuţă. Una singură. Una mică. Aceea se numea Biserica Greacă, adică Ortodoxă”, a amintit patriarhul, care s-a referit apoi la vrednicul de pomenire Nicolae Ivan ca la um om harnic şi foarte darnic, dărnicia lui fiind însă diferită de cea a Sfîntului Nicolae.

„Sînt oameni darnici pentru contemporanii lor, le oferă o haină, le oferă un bănuţ, le oferă o porţie de mîncare, dar încetează acolo, milostenia. Cînd însă înfiinţezi instituţii filantropice, culturale şi mai ales liturgice, care dăinuie dincolo de viaţa ta pămîntească, atunci devii milostiv nu doar pentru generaţia ta, ci milostiv pentru generaţiile care urmează. Nicolae Ivan a fost milostiv cu toate generaţiile de episcopi, preoţi şi credincioşi, care s-au rugat în această ctitorie, care este Catedrala Mitropolitană.  Deci este o milostenie care transcende timpul liturgic. E o milostenie peste timp. Toţi cei care au construit biserici, cei care au construit şcoli, cei care au construit spitale, cei care au construit aşezăminte, sînt oameni care au făcut şi fac mult bine propriului lor popor, prin instituţiile înfiinţate” – a arătat patriarhul.

Patriarhul Daniel a adresat apoi felicitări mitropolitului Andrei Andreicuţ pentru modul în care a organizat manifestările dedicate acestui moment aniversar şi, totodată, pentru amenajarea Muzeului Mitropoliei Clujului, în demisolul Catedralei. De asemeni, a ţinut să precizeze că a venit la Cluj, împreună cu ceilalţi ierarhi din Sfîntul Sinod, la rugămintea şi „mai ales la stăruinţele mitropolitului Andrei”.

Despre importanţa reînfiinţării Eparhiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului a vorbit apoi şi mitropolitul Andrei Andreicuţ, acesta prezentînd, în finalul cuvîntului său, un album care reproduce o seamă de ctitorii din mitropolie, editat în întîmpinarea acestui eveniment.

M. TRIPON