Papa Francisc: Refugiaţii nu sînt numere, ci persoane, iar ”noi sîntem toţi migranţi’

„Refugiaţii nu sînt numere, ci persoane: sunt chipuri, poveşti de viaţă şi trebuie să fie trataţi ca atare”, a spus sîmbătă papa Francisc într-un discurs adresat populaţiei în portul Mytilene de pe insula elenă Lesbos, informează AGERPRES.

Într-o rugăciune comună cu patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului şi arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei şi al Întregii Grecii, suveranul pontif a amintit că ”noi suntem toţi migranţi”. Apoi cei trei demnitari religioşi au aruncat în apă coroane de flori, ca un omagiu adus miilor de migranţi care şi-au pierdut viaţa în mare, relatează AFP.

Cu o puternică semnificaţie umanitară şi ecumenică, vizita papei a trezit aşteptare şi speranţă mai ales în rîndul refugiaţilor din Centrul Moria, pe care l-a vizitat anterior şi care a devenit după acordul dintre Uniunea Europeană şi Ankara un ”loc de detenţie”, potrivit definiţiei date de organizaţiile umanitare neguvernamentale care activează în favoarea refugiaţilor, după cum aminteşte Radio Vatican.

Se speră ca această vizită să suscite o trezire a conştiinţei popoarelor şi, mai ales, a liderilor politici şi, în acelaşi timp, să unească forţele în rugăciunea de invocare a ajutorului şi protecţiei divine asupra insulei Lesbos, devenită un simbol al suferinţei cauzate de respingere, de teamă, de resurse insuficiente. Iar cuvintele adresate de papa Francisc celor aflaţi în tabăra Moria plasează prezenţa sa pe insulă sub semnul milostivirii, al dorinţei de a le transmite persoanelor aflate în suferinţă mîngîierea divină.

„Azi am dorit să stau cu voi. Vreau să vă spun că nu sunteţi singuri. În aceste luni şi săptămîni aţi îndurat multe suferinţe în căutarea unei vieţi mai bune. Mulţi dintre voi v-aţi simţit constrînşi să fugiţi de situaţii de conflict şi de persecuţii, mai ales pentru a vă salva fiii, pe micuţii voştri. Aţi făcut mari sacrificii pentru familiile voastre. Ştiţi ce înseamnă durerea de a fi lăsat în urmă tot ceea ce vă era drag şi – ceea ce este, poate, şi mai dificil – fără a şti ce vă rezervă viitorul”, a spus suveranul pontif, citat de Radio Vatican.

Amintind motivul vizitei, Sfîntul Părinte le-a spus migranţilor din acest centru că a venit împreună cu patriarhul Bartolomeu şi cu arhiepiscopul Ieronim doar pentru a sta cu ei. „Am venit pentru a atrage lumii atenţia asupra acestei grave crize umanitare şi pentru a pleda pentru rezolvarea ei. Ca persoane de credinţă, dorim să ne unim glasurile pentru a vorbi deschis în numele vostru. Sperăm ca lumea să-şi dea seama de această situaţie de necesitate dramatică şi să răspundă în mod demn de umanitatea noastră”, a spus papa.

„Dumnezeu a creat umanitatea pentru ca aceasta să formeze o singură familie; cînd vreo soră sau vreun frate suferă, cu toţii suntem afectaţi. Cu toţii ştim, din experienţă, cît este de uşor pentru unele persoane să ignore suferinţele altora şi chiar să exploateze vulnerabilitatea lor. Însă ştim că aceste crize pot face să iasă la iveală ceea ce este mai bun în noi”, a mai spus suveranul pontif evocînd scopul pentru care a fost creată omenirea.

Liderul catolic a dorit să lase un mesaj de speranţă migranţilor din centrul Moria, amintind că Dumnezeu nu ne lasă niciodată singuri în momentele de suferinţă.

„Darul cel mai mare pe care ni-l putem oferi reciproc este iubirea: o privire îndurătoare, grija iubitoare exprimată prin ascultarea şi înţelegerea celuilalt, un cuvînt de încurajare, o rugăciune. Să împărtăţiţi acest dar unii cu ceilalţi”, i-a îndemnat papa pe migranţi, amintind de episodul Bunului Samaritean, un străin care a văzut un om în suferinţă şi s-a oprit imediat pentru a-l ajuta. ”Pentru noi este o parabolă care vorbeşte despre milostivirea lui Dumnezeu, care se adresează tuturor. /…/ Este totodată un îndemn de a arăta aceeaşi milă faţă de cei care se află în nevoie. Fie ca toţi fraţii şi surorile noastre de pe acest continent să vină în ajutorul vostru, asemenea Bunului Samaritean, cu acelaşi spirit de fraternitate, solidaritate şi respect faţă de demnitatea omului, care a caracterizat timp de multă vreme lunga sa istorie”.