Papa Francisc, patru ani de pontificat

Drumul reformelor început în urmă cu patru ani de papa Francisco trece printr-un moment delicat, confruntat cu o opoziţie mai mică, dar mai puternică a Curiei care pune piedici împotriva oricărei schimbări în Biserica Catolică, relatează luni EFE, citată de AGERPRES.

Cutia cu documente pe care Benedict al XVI-lea i-a predat-o papei Francisc la Castel Gandolfo la câteva zile după alegerea sa, la 13 martie 2013, conţinând fascicule privind problemele interne ale Curiei, rămâne în continuare una din principalele bătăi de cap ale pontificatului său.

Problema este aceeaşi: o aripă internă a Bisericii, contrară papei şi deciziilor sale, ai cărei protagonişti s-au schimbat şi care acum vor să-şi facă auzite vocile. Papa Francisc a explicat după ce a fost ales că doreşte reforme într-o Biserică mult prea închisă în Vatican, cu o structură prea complexă şi puţin transparentă privind conturile sale.

Argentinianul Jorge Mario Bergoglio a devenit papa Francisc după ce Conclavul cardinalilor l-a ales pentru a conduce Biserica Catolică în urma renunţării la pontificat a papei Benedict al XVI-lea, la 28 februarie 2013. Drumul reformelor început acum patru ani de papa Francisc trece printr-un moment delicat cu o opoziţie mai mică, dar mai puternică, din partea Curiei decisă să pună piedici oricărei schimbări în Biserica Catolică.

Arhiepiscopul de Buenos Aires şi-a început astfel mica sa revoluţie: a înăsprit pedepsele împotriva pederastiei din Biserică, a facilitat şi descentralizat cauzele nulităţii căsătoriei, a angajat o discuţie privind diaconatul feminin şi a permis preoţilor să ierte femeile care au decis să avorteze.

A te îndoi public de deciziile papei şi, mai ales, a-i cere explicaţii este un fapt inedit, dar tot multe voci din sânul Bisericii critică deciziile suveranului pontif. Însuşi papa a deplâns existenţa „unor rezistenţe răuvoitoare” şi „oculte” faţă de reforma Curiei, în tradiţionalul să discurs de sfârşit de an în faţa conclavului Vaticanului.

Dosarul ultrasensibil al abuzurilor sexuale este o ilustrare a acestor dificultăţi. O fostă victimă irlandeză, Marie Collins, a demisionat din comisia anti-pedofilie creată de papă denunţând o lipsă de cooperare „ruşinoasă” a Curiei, mai ales din partea Congregaţiei pentru doctrina credinţei, chezaşa dogmei şi a moravurilor.

Un veto impus unei decizii care a fost aprobată de papă şi anunţată răspicat a fost un nou episod de frondă care a creat tensiuni în această fază a pontificatului. Deocamdată papa Francisc, care se bucură după patru ani de un amplu sprijin al credincioşilor catolici din întreaga lume rămâne angajat pe drumul său, în faţa unei opoziţii minoritare, dar din ce în ce mai gălăgioase, notează EFE.