O sărbătoare a Milostivirii Divine

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului liturgic bizantin, celebrată în data de 14 septembrie, a reunit şi în acest an, 2016, la Mintiu Gherlii, sute de credincioşi cu ocazia pelerinajului devenit tradiţional în Eparhia de Cluj-Gherla, la Mănăstirea „Sfintei Cruci” a Ordinului Călugărilor „Sfântului Vasile cel Mare”.

Prin bunăvoinţa Părinţilor Capucini de la Napoli, în urmă cu trei ani a fost adus la mănăstire un mic ostensoriu în formă de cruce, cu moaşte din Crucea Domnului. Preţioasa relicvă este păstrată la loc de cinste în biserică şi orice pelerin ce poposeşte aici poate petrece timp în rugăciune la picioarele Crucii lui Hristos.

În cadrul Sfintei Liturghii ce a fost celebrată de un sobor de preoţi şi călugări în curtea Mănăstirii Baziliene, episcopul eparhial de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a vorbit credincioşilor despre misterul Crucii lui Hristos în lumina Anului Milostivirii, Anul Jubiliar declarat de Suveranul Pontif în Biserica Catolică. PS Florentin s-a oprit mai întâi asupra semnificaţiei istorice a sărbătorii: găsirea, în anul 335, de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin – cel care, prin edictul de la Milano din 314, a readus credinţa creştină la libertatea ei cuvenită -, a lemnului Crucii Răstignirii de pe Golgota. Lemnul Sfintei Cruci a devenit pradă de război a perşilor în anul 614, dar mai târziu, în anul 628, împăratul bizantin Heraclius i-a învins pe perşi şi a readus şi lemnul Sfintei Cruci, alături de alte obiecte sacre, în biserică mamă din Ierusalim – momentul fiind cel care a generat tradiţia creştină a Sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci.

„Crucea rămâne pentru noi, creştinii – a subliniat Preasfinţia Sa -, semnul central al credinţei noastre, semnul semnelor, şi cunoaştem că multe bucăţi din lemnul Crucii au fost duse în întreaga lume. Ne bucurăm că şi aici, la Mănăstire Sfânta Cruce a Părinţilor Bazilieni, există o asemenea mică aşchie din lemnul Sfintei Cruci, lemnul pe care Mântuitorul ne-a dobândit viaţa veşnică”.

Continuarea discursului a redat semnificaţia spiritual – dogmatică a sărbătorii, pornind de la versetul biblic «Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Său, Unic Născut, l-a dat, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică» (Io 3,16). „Lemnul Sfintei Cruci, semnul credinţei noastre – a spus ierarhul greco-catolic clujean -, ne vorbeşte despre motivaţia esenţială a Celui care S-a răstignit pe acest lemn, Domnul nostru Isus Hristos: iubirea milostivă a lui Dumnezeu faţă de noi, oamenii. El a acceptat să primească pedeapsa păcatelor noastre, pentru fiecare dintre noi şi nu doar pentru oamenii de astăzi sau de ieri sau de mâine, ci pentru toţi oamenii, dintotdeauna şi de pretutindeni. Momentul Crucii, momentul Jertfei pe Cruce este un moment cosmic, care atinge axa timpului de la începuturile ei şi până la sfârşitul ei, trecând de timpul nostru. (…) Prin jertfa Sa pe Cruce, Dumnezeu a dorit să răstoarne piramida valorilor, să plătească El datoria pentru păcatele noastre, pentru ca noi să înţelegem, o dată în plus, iubirea Sa milostivă faţă de fiecare dintre noi” – a spus PS Florentin.

În încheiere, PS Florentin a răspuns la întrebarea: „Ce avem noi de învăţat din sărbătoarea de astăzi?”. „Avem datoria de a fi milostivi cu aproapele, pentru că Dumnezeu a pus în noi, plătind datoria noastră, acea iubire care-i cuprinde şi pe fraţi. De aici invitaţia Sfântului Părinte, Papa Francisc, de a alerga noi în întâmpinarea celor care pot fi subiectul milei noastre. Să ştim să oferim din timpul nostru, să ştim să oferim chiar un zâmbet, un surâs, care să facă lumea mai bună, mai înţelegătoare, mai tolerantă, care să scoată oamenii din preocupările lor şi să le ofere o rază de soare din bunătatea lui Dumnezeu, pe care noi am primit-o prin lemnul Sfintei Cruci!”.

Viorica Sabo