O carte eveniment: Aminteşte-ţi şi istoriseşte Evanghelia

Cu acest titlu surprinzător, ca de altfel şi subtitlul ce-i urmează – Cateheza narativă a lui Marcu -, a apărut la Editura „Viaţa Creştină” a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla cartea de referinţă a foarte cunoscutului părinte iezuit italian Silvano Fausti.

Nu voi căuta, în aceste rânduri, să fac o prezentare detaliată a acestei cărţi, încercând să scot în evidenţă elementele de noutate interpretativă propuse de autor şi nici ceea ce ar putea constitui fundamentul teologic şi spiritual care susţine întreaga interpretare a părintelui Fausti. Doresc, în schimb, să vă propun o scurtă mărturie personală, care se va referi la persoana autorului şi la opera sa.

Acum câţiva ani, un coleg preot ce se afla la studii în Roma, mi-a propus să încep să ascult comentariile înregistrate ale părintelui Fausti. L-am descoperit, aşadar, pe părintele Fausti prin intermediul vocii sale, una blândă, profundă, de foarte multe ori jovială şi, mai ales, cu o putere aparte în a transmite sensurile adânci şi actuale ale Cuvântului. Apoi, încet, încet, am reuşit să descopăr înţelegerea sa cu totul aparte a cuvintelor Sfintei Scripturi. Nu e vorba despre o meditaţie doctă sau despre cuvinte mari, folosite pentru a impresiona ascultătorul/cititorul, ci de o apropiere de Cuvântul Domnului, care ni S-a dăruit ca hrană sufletească. Aşadar, prima învăţătură pe care ne-o oferă meditaţiile părintelui Fausti este invitaţia de a ne hrăni sufleteşte cu Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta este, de fapt, şi prima invitaţie a acestei cărţi pe care Editura „Viaţa Creştină”, împreună cu Ordinul Iezuit din România – care a şi realizat traducerea – doresc să o propună tuturor cititorilor însetaţi de Dumnezeu: lăsându-ne ghidaţi de interpretarea părintelui Fausti să ajungem să gustăm şi să ne hrănim cu dulceaţa şi tăria Cuvântului veşnic al Domnului.

Ca unul care a citit şi reciteşte acest comentariu al părintelui Fausti la Evanghelia după Marcu, îndrăznesc să afirm că, cu fiecare pagină recitită, regăsesc atenţia şi strădania autorului de a pune tot mai mult în lumină chipul luminos al Mântuitorului Hristos, Cuvântul Întrupat, care revelează omului fiinţa însăşi a lui Dumnezeu, adică iubire „nebună” pentru om. Ba, mai mult, pentru că ne iubeşte, Dumnezeu ne vrea implicaţi, ne vrea parteneri de dialog şi, mai ales, primitori ai iubirii Sale: „Fiecare fragment îl are ca subiect pe Isus, care face şi spune ceva, cuiva. Acel cineva, de obicei anonim, sunt eu care citesc, căruia Domnul vrea să-i facă şi să-i spună exact ceea ce este relatat. Aşadar, cititorul nu este un simplu spectator, ci este implicat, până acolo încât devine co-autor al istorisirii. Şi toate acestea cu cea mai mare libertate, dacă îşi doreşte şi o cere” (p. 16).

Sigur că ar fi foarte multe alte aspecte de subliniat şi, cu siguranţă, exegeţii vor avea multe de spus despre opera deloc simplă a părintelui Fausti. Ceea ce eu recomand, este ca fiecare dintre cei dornici să aprofundeze Cuvântul Domnului să citească pe îndelete această carte fundamentală, cu dorinţa clară de a lăsa să coboare în inimă ceea ce de foarte multe ori rămâne doar la nivelul gândirii. Citind sistematic şi, mai ales, în ordine paginile acestei cărţi, cititorul va avea plăcuta surpriză să-şi amintească foarte multe detalii, pe care până atunci nu le sesizase, şi, mai ales, va fi dornic să istorisească şi altora bucuria întâlnirii cu Cuvântul care-i vorbeşte într-un mod clar şi are puterea, pe care din nou a reuşit chiar să o simtă, de a-i schimba sufletul şi viaţa.

Pr. Daniel AVRAM