Nicolae Steinhardt, văzut drept un „creştin altfel”, la 28 de ani de la moartea sa

Monahul şi scriitorul Nicolae Steinhardt, cunoscut şi sub numele de Nicoale Delarohia, autorul cărţii „Jurnalul Fericirii”, apărute postum, a fost catalogat, în cadrul comemorării a 28 de ani de la moartea sa, drept un „creştin altfel” de către profesorul Ştefan Iloaie, care a fost pentru o perioadă scurtă de timp ajutorul monahului în organizarea bibliotecii Mănăstirii Rohia, informează AGERPRES.

„Părintele Nicolae a fost un om special, a fost un creştin altfel, un creştin care trăia în Hristos mult mai profund decât alţii, aşa l-am perceput pe când eram elev seminarist la Cluj, fiind invitat de părintele Vasile, acum stareţul Mănăstirii Rohiţa, să-l ajut în perioada vacanţei la ordonarea bibliotecii din mănăstire. (…) Am cunoscut un om aparte şi nici nu aveam să-mi dau seama cum mă va influenţa, iar mult mai târziu mi-am dat seama că experienţa sa din închisoare l-a marcat, însă surprinzător e că în cartea sa, ‘Jurnalul Fericirii’, spune că doreşte să se întoarcă în închisoare. Să-ţi doreşti din nou închisoare? Cred că ideea libertăţii şi ieşirea dintr-o închisoare mică în una mai mare, comunistă poate că a fost o povară. (…) Realitatea este că el s-a convertit la creştinism în închisoare,” a spus Ştefan Iloaie.

În context, conf. univ. dr. George Ardeleanu de la Universitatea din Bucureşti, autorul studiului monografic şi al lucrării de doctorat „N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii”, apărut la editura Humanitas în anul 2009, a susţinut că procesul convertirii la ortodoxism a fost unul complicat, dar determinat de ajungerea sa în închisoare, în urma unui proces politic din cunoscutul lot „Noica” din perioada comunismului.

„Convertirea la Steinhardt de la iudaism (în ortodoxie – n.r.) a fost foarte dificilă. (…) Procesul convertirii începe cu mult timp înaintea ajungerii în închisoare. A fost o convertire dificilă cu multe momente de indecizie, angoase, nelinişti, şi n-a fost o convertire rapidă. Steinhardt intră în închisoare cu o mare incertitudine, mare indecizie, ori experienţa închisorii este cea care produce decizia. Momentul ajungerii în închisoare este cel care-l eliberează de o parte a indeciziei. În închisoare, decide să se boteze şi faptul se produce la două luni de la încarcerarea sa (…) şi botezul are loc în celula 18 a închisorii Jilava prin anii ’60”, a precizat George Ardeleanu.

Comemorarea Monahului Nicolae Delarohia – „Am intrat în închisoare orb şi ies cu ochii deschişi…” a fost găzduită de Catedrala episcopală „Sfânta Treime” din municipiul Baia Mare, în prezenţa a numeroase persoane care l-au cunoscut pe acesta, călugări ai Mănăstirii Rohia şi numeroşi elevi ai Seminarului teologic local. În aceiaşi zi, atât la mormântul lui N. Steinhardt de la Mănăstirea Rohia, cât şi la începerea evocării din Catedrala episcopală, a avut loc slujba parastasului în memoria fostului monah.

Nicolae Steinhardt a ajuns în anul 1973 la Mănăstirea Rohia, îndemnat de filozoful Constantin Noica, iar în anii ’80 este primit oficial în monahism prin grija fostului stareţ al mănăstirii, fostul arhiepiscop al Maramureşului şi Sătmarului, Justinian Chira. Pe toată durata şederii în mănăstire, dar şi în timpul când părăsea lăcaşul de cult, acesta a fost urmărit de securitate, filat, fotografiat şi înregistrat. Dosarul său de urmărire a fost închis abia spre sfârşitul anului 1989, arată documentele CNSAS consultate de specialişti.