MS: România are cea mai ridicată rată a prevalenței infecției cu VHC din Uniunea Europeană

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 71 milioane de persoane trăiesc în prezent cu hepatită cronică cu virus hepatitic C (VHC) la nivel mondial. Dintre acestea, doar 20% (aproximativ 15 milioane) au fost diagnosticate, și doar 5% (aproximativ 3 milioane) sunt tratate cu medicamente anti-virale cu acțiune directă (medicamente care vindecă infecția cronică cu VHC în peste 95% dintre cazuri). În marea majoritate a cazurilor, infecția cronică cu VHC netratată evoluează spre ciroză și cancer hepatic – informează Ministerul Sănătății.

Potrivit sursei citate, România are cea mai ridicată rată a prevalenței infecției cu VHC din Uniunea Europeană – 3,3%, în contextul existenței unui nivel scăzut de informare și conștientizare privind această afecțiune în rândul populației. „În România, estimăm că: peste 650.000 de persoane ar fi infectate cu VHC; circa 80% dintre infecții ar fi cu replicare virală; 99% dintre infecții apar în genotipul 1b, acestea fiind asociate cu risc mai crescut de apariție a cirozei hepatice; peste 550.000 de persoane ar avea boală activă, progresivă” – arată MS, într-un comunicat remis presei.

Inclusă sub umbrela obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, eliminarea infecției cu virus hepatitic C până în 2030 este posibilă „prin combinarea măsurilor de testare a populației cu cele de asigurare a tratamentului antiviral adecvat”. În acest context, OMS recomandă extinderea accelerată a diagnosticării și tratării infecției cu VHC, respectiv identificarea a peste 90% dintre cazuri și tratarea a peste 80% dintre cazurile identificate. Conform raportului OMS Progress Report on Access to Hepatitis C Treatment, lansat în 8 martie 2018, „creșterea accesului la medicație antivirală cu acțiune directă asupra virusului hepatitic C este critică în vederea stopării acestei epidemii”.

„România se aliniază recomandărilor OMS privind controlul infecției cu VHC. În 2017, în România a crescut atât numărul persoanelor diagnosticate, cât și accesul la terapiile cu medicamente anti-virale cu acțiune directă. Separat de testarea medicală uzuală, în 2017 au fost extinse campaniile de testare voluntară, fiind realizate 11.713 testări la nivelul populației (testări stradale) și al personalului medical din 10 județe; 240 de persoane testate (2%) au avut rezultat pozitiv pentru infecția cu VHC. Acțiunile întrepinse în 2017 au relevat că doar printr-o politică bine coordonată, eforturile medicale și resursele alocate vor putea fi folosite eficient pentru eliminarea infecției cu VHC. Astfel, în România, pentru 2018, direcțiile de acțiune recomandate vizează extinderea testării populației și asigurarea accesului larg la terapii antivirale eficiente” – precizează MS.

Hepatita C este o boală infecțioasă a ficatului, cauzată de infectarea cu virusul hepatitic C (VHC). Virusul poate determina atât forme acute, cât și forme cronice de hepatită, a căror severitate variază de la afecțiuni puțin grave, la forme foarte severe de boală, amenințătoare de viață.

Potrivit specialiștilor MS, infecția acută de obicei nu prezintă simptome și nu pune viața în pericol, o parte dintre pacienți (15-45%) eliminând virusul din organism în primele 6 luni de la infectare. Pacienții vindecați vor păstra în organism anticorpi anti-VHC, formați de sistemul imunitar în urma infecției acute. Restul pacienților (55-85%) vor dezvolta forma cronică de infecție cu VHC.

„Pacienții cu infecție cronică cu VHC au un risc ridicat de a dezvolta complicații redutabile, precum ciroză și cancer hepatic. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 400.000 de oameni mor anual din cauza bolilor de ficat asociate cu hepatita C. În multe cazuri, hepatita C poate rămâne nediagnosticată timp de mai mulți ani, deoarece simptomele sale pot fi adesea puse pe seama altor boli. Oboseala, probleme și dureri digestive, probleme ale pielii, depresia și insomnia sunt cele mai des întâlnite simptome ale acestei afecțiuni și toate pot avea și alte cauze. Din acest motiv, infecția cu virusul hepatitei C este adesea nediagnosticată până în momentul în care apar complicații hepatice severe” – arată specialiștii.

Conform acestora, medicația antivirală poate vindeca până la 95% dintre persoanele cu hepatită cronică cu VHC, cu reducerea corespunzătoare a riscului de ciroză, cancer hepatic și deces prin boală cronică de ficat.

Diagnosticul pentru infecția cu VHC se realizează în 2 etape: 1.       Test preliminar de identificare a anticorpilor anti-VHC. Rezultatul pozitiv la acest test indică faptul că persoana respectivă a fost sau este infectată cu VHC. Rezultatul pozitiv nu indică prezența hepatitei cronice (persoanele cu infecții acute cu VHC vindecate spontan păstrează în organism anticorpii anti-VHC, fără a avea hepatită cronică). Acest test se poate realiza din sânge sau din salivă; 2. Test de confirmare a infecției curente cu VHC. Acest test caută prezența efectivă a virusului în sângele persoanei testate. Rezultatul pozitiv la acest test indică existența hepatitei cronice cu VHC la persoana respectivă.

Toate persoanele identificate ca pozitive la testarea preliminară trebuie testate ulterior pentru confirmarea sau infirmarea prezenței efective a virusului/ existența sau nu a formei cronice de hepatită.

„Virusul hepatitei C se transmite în special prin contact direct cu sângele unei persoane infectate. Cele mai frecvente căi de transmitere sunt: injectarea de droguri, cu utilizarea acelorași ace sau seringi de mai multe persoane; reutilizarea sau utilizarea instrumentarului medical nesterilizat, în instituții care nu respectă normele sanitare în vigoare pentru prevenirea infecțiilor; transfuzii de sânge sau produse din sânge, efectuate în condiții nesigure; tatuaj; piercing; contact sexual neprotejat; în timpul sarcinii, de la mama infectată la făt. VHC nu se transmite prin mâncare, apă sau prin contactul uzual cu o persoană infectată (îmbrățișare, strângere de mână, sărut, mâncat la aceeași masa etc.)” – arată specialiștii.

Potrivit acestora, în prezent, nu există vaccin disponibil pentru prevenirea infecției cu VHC, deși sunt în derulare cercetări medicale în acest sens. Cunoașterea căilor de transmitere a virusului și luarea măsurilor de precauție pentru prevenirea transmiterii acestuia sunt singurele modalități prin care ne putem proteja de infecția cu VHC.

„Pentru orice problemă medicală, tratează-te numai în centre medicale acreditate • Refuză utilizarea în comun cu alte persoane a oricărui instrument medical (seringă, ac de seringă etc), indiferent de context •    Evită utilizarea în comun cu alte persoane a oricăror obiecte de uz personal. Periuța de dinți, lamele de ras, trusa de manichiură, etc. reprezintă posibile surse de infectare. De aceea, creează-ți truse personale cu astfel de obiecte, pe care să te asiguri că le folosești doar tu și pe care le dezinfectezi periodic • Evită contactele sexuale întâmplătoare. Protejează-te folosind prezervativul pentru a evita infecțiile cu transmitere sexuală, inclusiv transmiterea hepatitei C • Evită efectuarea de tatuaje • Evită efectuarea de piercing-uri” – recomandă specialiștii.

Aceștia atrag totodată atenția că hepatita C nu se transmite prin contactele uzuale de zi cu zi, virusul nu se transmite prin simpla atingere, prin îmbrățișare, sărut, strângere de mână sau activități recreative uzuale.

„Riscul îl reprezintă doar contactul cu sângele, ceea ce implică o atenție sporită dacă există răni deschise pe piele, în cavitatea bucală sau pe organele genitale, iar acest lucru poate fi ținut ușor sub control prin evitarea folosirii în comun a anumitor obiecte de igienă personală și prin protejarea rănilor cu plasturi sau fașe sterile. Se va acorda o atenție sporită tăieturilor, arsurilor, iritațiilor, chiar dacă acestea sunt superficiale. Protecția sexuală este obligatorie! Este obligatoriu ca toate persoanele care au intrat în contact fizic intim (contact sexual, utilizarea în comun a obiectelor de igienă personală etc.) să se testeze pentru virusul hepatitei C” – atenționează specialiștii.

Aceștia subliniază, totodată, că hepatita cronică cu VHC este o boală care se tratează și, cu ajutorul medicației antivirale directe, se poate vindeca. „Deși complicațiile sunt redutabile, evoluția bolii este lentă, afectarea ficatului avansând pe parcursul multor ani (de regulă zeci de ani). De aceea, primul pas este  evaluarea medicală a integrității și funcționalității hepatice. În funcție de stadiul afectării hepatice, medicul specialist decide tratamentul corespunzător. Atât evaluarea funcției hepatice, cât și tratamentul și monitorizarea evoluției, se realizează sub supravegherea strică a medicilor specialiști. De aceea, în cazul depistării pozitive pentru infecția cu VHC, pasul necesar este adresarea la un medic specialist în boli infecțioase sau gastroenterologie, în vederea evaluării și administrării tratamentului adecvat” –  spun specialiștii.

Totodată, aceștia atrag atenția persoanelor care au infecție activă cu VHC să ia măsurile potrivite pentru a preveni transmiterea bolii către cei din jur.

M. T.