Moaşte ale Sfintei Faustina Kowalska, „Apostolul Milostivirii divine”, venerate în Catedrala greco-catolică din Cluj-Napoca

Moaşte ale Sfintei Faustina Kowalska (1905 – 1938), numită şi „Apostol al Milostivirii” şi care se numără printre cei mai cunoscuţi sfinţi ai Bisericii Catolice, vor fi aduse duminică, 17 aprilie, la ora 16:00, la  Catedrala “Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca.

Cu această ocazie, prin grija pr. vicar Anton Crişan, în Catedrala Episcopală va fi organizat un program special de rugăciune. Conform celor anunţate de Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, la ora 16:45 se va face Rozariul Divinei Îndurări, iar de la ora 17:00 va urma Calea Crucii, cu meditaţii ale Sfintei Faustina. Programul va continua de la ora 18:00, prin celebrarea Sfintei Liturghii a tinerilor, iar de la ora 19:15 este programată prezentarea Sfintei Faustina şi a Mesajului Milostivirii Divine. Venerarea moaştelor va continua întreaga seară, „atît timp cît vor fi credincioşi care vor dori să ceară mijlocirea Sfintei şi să invoce harul milostivirii lui Dumnezeu”.

„Sora Faustina, apostol al Milostivirii Divine, s-a născut la 25 august 1905, fiind a treia din cei zece copii ai lui Stanisław şi Marianna Kowalski, ţărani din satul Głogowiec, din Polonia. La 1 august 1925 a intrat în Congregaţia Surorilor Sfintei Fecioare a Milostivirii. A trăit în călugărie treisprezece ani, îndeplinind funcţiile de bucătăreasă, grădinăreasă şi portăreasă în diferite case ale Congregaţiei. Anii pe care i-a petrecut în mănăstire au abundat în haruri extraordinare: revelaţii, viziuni, stigmate ascunse, participare la pătimirea Domnului, darul bilocaţiei, al citirii în sufletele omeneşti, al profeţiei şi darul logodnei şi căsătoriei mistice. Din carisma Sfintei Surori Faustina şi din experienţa sa mistică s-a născut în Biserică Mişcarea Apostolică a Milostivirii Divine, care continuă misiunea sa profetică. Astăzi, această mişcare cuprinde milioane de oameni din întreaga lume: congregaţii călugăreşti şi mănăstiri, institute laice, pustnici, preoţi, confrerii, asociaţii, diferite comunităţi de apostoli ai Milostivirii Divine şi persoane care îşi asumă individual sarcina de a face prezentă în Biserică şi în lume iubirea milostivă a lui Dumnezeu faţă de om. Chinuită de boală şi de diferitele suferinţe pe care le îndura ca pe un sacrificiu benevol pentru păcătoşi, Sora Faustina a murit la Cracovia, la 5 octombrie 1938, la vîrsta de numai 33 de ani. La 18 aprilie 1993, în Piaţa Sfîntul Petru din Roma, Sfîntul Părinte Ioan Paul II a procedat la beatificarea Sorei Faustina, iar la 30 aprilie 2000, la canonizarea sa” – se precizează într-o informare transmisă presei de Episcopia greco-Catolică de Cluj-Gherla.

Moaştele sfintei Surori Faustina se odihnesc în capela mănăstirii sub celebra icoană dătătoare de haruri a lui Isus Milostiv de la Sanctuarul Milostivirii Divine din Cracovia, dar şi în alte aşezăminte din lume. Părticele din moaştele care vor fi aduse la Cluj, cu binecuvîntarea PS Florentin Crihălmeanu, episcop de Cluj-Gherla, se află în Casa  Surorilor  Comunităţii catolice „Sf. Ioan” din Bucureşti.

M. T.