Martirii masacrelor horthyste din Nord-Vestul Ardealului – comemoraţi la Mureşenii de Cîmpie

Pentru românii din Ardealul de Nord-Vest, sfîrşitul lunii august şi luna septembrie readuc în atenţie amintiri dureroase. În această perioadă se comemorează masacrele săvîrşite aici de armata horthystă după Dictatul de la Viena. În urmă cu 75 de ani, Nord-Vestul Ardealului a sîngerat dureros. Sute de persoane au fost omorîte pentru simplul fapt că vorbeau limba română. Rănile de atunci continuă să sîngereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist-şovine maghiare fac eforturi pentru a-i reabilita pe cei responsabili de crimele asupra românilor şi evreilor din perioada horthystă.

În amintirea acelor orori şi în încercarea de crea o piedică în calea uitării, Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945” (FNRPE) organizează sîmbătă, 29 august, la Mureşenii de Cîmpie, simpozionul „Istoria şi Sociologia Refugiului Românesc”. Evenimentul va avea loc începînd cu ora 10 la Muzeul Naţional al Refugiaţilor Etnici, printre invitaţi numărîndu-se reputatul istoric Gelu Neamţu, filologul Mircea Popa, preşedinte al Socităţii Astra Cluj, istoricul militar Vasile Tutula, profesorul Zeno Milea şi profesorul Barbu Bălan, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945”.

Furia horthystă a lovit în toamna anului 1940 zeci de localităţi din Ardealul de Nord. La toate crimele şi holocaustul împotriva populaţiei româneşti au participat, conform unui plan comun de exterminare, Armata Regală Ungară, prin unităţi şi sub-unităţi dislocate în teritoriu.

Judeţul Sălaj a primit primul dezlănţuirea trupelor horthyste. Aici au avut loc 436 de crime bestiale, 235 de schingiuiri şi 978 de arestări. În judeţul Someş s-au înregistrat 38 crime bestiale, iar în Bihor 151 de persoane au murit pentru că s-au născut români. La Satu Mare au fost asasinaţi 28 de români, iar 164 au fost schingiuiţi.

Situaţia a fost similară şi în judeţele Trei Scaune, Ciuc, Năsăud, Odorhei şi Maramureş.

În judeţul Cluj, horthyştii au trecut la masacrarea populaţiei româneşti din localităţile Huedin, Ţaga, Sucutard şi Mureşenii de Cîmpie, în ultimele două localităţi crimele asupra românilor fiind comandate de groful Wass Albert.

Conform sentinţei Tribunalului Poporului Cluj din, 13 martie 1946, Wass i-a ordonat, în luna septembrie 1940, locotenentului Pakucs să execute cinci oameni din Sucutard: fostul primar român, Petru Mărginean, Iosif Moldovan, surorile Estera şi Rozalia Mihaly, precum şi Ioan Cot. Primarul a fost eliberat, dar ceilalţi au fost executaţi pe 22 septembrie 1940. Trupurile au fost îngropate într-o groapă comună, pe raza comunei Ţaga. Wass Albert a dispus asasinarea preotului greco-catolic Andrei Bujor din Mureşenii de Cîmpie şi a familiei acestuia. Alţi 11 oameni au fost executaţi în casa parohială, după care au fost îngropaţi într-o groapă comună săpată în curtea casei. Prin sentinţa din 1946, Wass Albert era considerat “criminal de război”, hotărîrea Tribunalului Poporului Cluj nefiind schimbată nici pînă în prezent. Wass a scăpat de executarea sentinţei întrucît, în 1944, a fugit, împreună cu tatăl său, Endre, în Germania, iar în 1952 s-a stabilit în Statele Unite. Wass Albert, în vîrstă de 90 de ani, s-a sinucis în februarie 1998. La Huedin, “Săptămîna neagră” a început în 9 septembrie 1940, cînd au intrat ocupanţii în oraş. Momentul culminant al acţiunilor represive a fost atins în ziua de marţi, 10 septembrie 1940, cînd, după ora 12, în urma unor bătăi ce au durat mai multe ore, au decedat protopopul Aurel Munteanu şi plutonierul de poliţie Gheorghe Nicola. O altă victimă a fost Oniţa Negru.

Din păcate, în ultima vreme, organizaţiile naţionalist-revizioniste maghiare care activează în Ardeal încearcă să-i pună într-o lumină pozitivă pe responsabilii atrocităţilor din toamna anului 1940 din Ardeal. O astfel de acţiune a avut loc recent la Cluj-Napoca, în contextul Zilelor Culturale Maghiare. Organizatorii evenimentului au ţinut să-i dedice o secţiune specială dictatorului Horthy Miklos, responsabil de tragediile de după august 1940. Astfel, în 19 august, la sediul Societăţii Muzeului Ardelean de pe strada Napoca, a avut loc prelegerea despre Horthy Miklós suţinută de Romsics Ignác, membru al Academiei Ungare de Ştiinţe.

Deşi subiectul Horthy Miklos este unul extrem de delicat şi, mai mult, în România a fost adoptată recent o lege privind ideologia şi simbolurile fasciste, organizatorii Zilelor Maghiare din Cluj nu au avut nicio ezitare să introducă în program prelegerea despre Horthy Miklos. De altfel, nu a fost pentru prima dată cînd subiectul Horthy Miklos a fost dezbătut în cadrul unor manifestări publice, în afara cercurilor ştiinţifice.

Astfel, în martie 2008, seria manifestărilor dedicate Zilei maghiarimii, care se sărbătoreşte în fiecare an la 15 martie, a fost deschisă la Cluj cu proiectarea filmului “Horthy Miklos-guvernatorul”.

Filmul, realizat de regizorul ungar Koltay Gabor, acelaşi care semnează regia controversatului film “Trianon”, a rulat la iniţiativa filialei clujene a Fundaţiei “Rakoczy”.

Filmul “Horthy Miklos-guvernatorul” a fost realizat în 2007, fiind o combinaţie între artistic şi documentar. Documentarul prezintă numai aspectele pozitive din viaţa şi activitatea fostului dictator de dreapta, de care s-a legat istoria Ungariei timp de un sfert de veac. Practic, pelicula nu este altceva decît un instrument de propagandă iredentist-naţionalistă.
C.P.