În vremurile tulburi din Georgia, toţi ochii se îndreaptă spre Patriarhul Ilia al II-lea

– The Internaţional Herald Tribune –

Atunci cînd scurtul experiment democratic al Georgiei părea aproape de colaps printre canistre cu gaze lacrimogene, pietre şi gloanţe de cauciuc, liderii naţiunii, adversarii lor şi populaţia georgiană şi-au îndreptat privirile spre Ilia al II-lea, Patriarhul şi catolicosul Georgiei.

Patriarhul s-a adresat naţiunii la televiziune, cerînd încetarea violenţelor şi deschiderea bisericilor ca refugiu. Cînd violenţa a scăzut în intensitate, Ilia al II-lea s-a oferit să medieze între guvern şi opoziţie. Ca moştenitor al unei dinastii religioase vechi de aproape 2000 de ani, Patriarhul a fost o forţă unificatoare în decursul a 30 de ani de frămîntări politice, sărăcie, război şi chiar în condiţiile în care o revoluţie după alta, paşnică sau nu, au dus la răsturnarea unor lideri politici.

„Dacă există cineva în ţara aceasta care poate fi un garant al securităţii, atunci acesta este Patriarhul „, a declarat Tina Khidasheli, membră a Partidului Republican, de opoziţie, într-un interviu acordat la cîteva zile după ce guvernul a instituit starea de urgenţă, a închis mass-media independente şi a limitat drepturile politice. „Nimeni altcineva nu mai are vreo autoritate”, a subliniat ea.

Deşi criticat ocazional pentru intoleranţa faţă de diversitatea religioasă, Patriarhul, în vîrstă de 74 de ani, se bucură de o popularitate enormă în această ţară majoritar ortodoxă ce numără 4,6 milioane de locuitori şi unde problemele sociale şi corupţia, ce continuă din perioada sovietică au erodat sprijinul public mare de care preşedintele Mihail Saakasvili se bucura în 2003, cînd a venit la putere.

Pe fondul ciocnirilor dintre poliţie şi protestatari şi al insultelor reciproce dintre membrii guvernului şi opoziţie, Patriarhul s-a implicat în scandalul politic, mergînd la televiziune miercuri, 14 noiembrie, unde a făcut apel la calm, deşi a criticat părţile aflate în conflict precum un tată care îşi dojeneşte copiii neascultători. „Poporul nostru nu este obişnuit să fie tratat de o manieră atît de jignitoare”, a afirmat Ilia al II-lea joi, 15 noiembrie, într-un interviu de la reşedinţa sa luxoasă din Tbilisi.

„Am apărut la televizor pentru a spune că astfel de metode nu pot fi folosite pentru a rezolva problemele”. „Mulţumită lui Dumnezeu, dialogul este acum în curs de derulare”, a mai precizat Patriarhul.

În timp ce Patriarhul vorbea, bisericile din Tbilisi au fost deschise pentru cei care se refugiau de gazele lacrimogene şi de bastoanele poliţiştilor. Cîteva sute de oameni    s-au strîns în subsolul Catedralei Sameba, o clădire înaltă, cu un dom auriu, care domină acest oraş vechi, şi au participat toată noaptea la o vecernie cu preoţii.

Patriarhul a procedat similar în aprilie 1989, cînd le-a cerut protestatarilor antiguvernamentali – în zadar, aşa cum s-a dovedit ulterior – să se adăpostească în biserici, în condiţiile în care trupele sovietice avansau spre centrul capitalei Tbilisi. Cel puţin 20 de demonstranţi şi-au pierdut viaţa atunci şi alte mii au fost răniţi în urma atacului soldaţilor. De data aceasta, poliţia, o parte dintre poliţişti lovind fără milă civili neînarmaţi, s-a oprit în dreptul Catedralei.

„Nicio ţară civilizată din lume” nu ar trimite poliţia în biserică, a declarat Sota Utiasvili, director al Departamentului de Analiza din cadrul Ministerului de Interne, chiar dacă a justificat intervenţia forţelor poliţiei că fiind necesară pentru restabilirea ordinii.

După violenţe, Patriarhul a prezidat prima întîlnire a reprezentanţilor din partea guvernului şi opoziţiei, făcînd apel la reconciliere, binecuvîntînd continuarea negocierilor. Ilia al II-lea s-a întîlnit, de asemenea, cu diplomaţi străini.