Gripa – o problemă de sănătate publică

Românii obişnuiesc să meargă la medic doar atunci „cînd nu mai pot”, iar majoritatea pun accent pe tratarea bolii, de cele mai multe ori prin auto-medicaţie. Prevenţia nu se regăseşte între atitudinile constante ale românilor privitor la starea de sănătate, excepţie făcînd doar părinţii, aceştia demonstrînd o abordare proactivă în ce priveşte starea de sănătate a copiilor lor – sînt cîteva dintre concluziile studiului calitativ realizat de compania de cercertare de piaţă GfK România, în perioada 2 – 9 august.

Studiul, constînd în focus-grupuri la care au participat medici de familie, farmacişti şi public larg, bărbaţi şi femei din categorii de vîrstă diferite, a fost realizat în cinci mari oraşe: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tîrgu-Mureş. Cercetarea şi-a propus să afle care sînt atitudinile, percepţiile şi comportamentul românilor faţă de gripa sezonieră, sănătate în general şi vaccinare.

Pentru români, medicul de familie rămîne principala sursă de informare sigură şi specializată, atunci cînd au nevoie de o recomandare în contextul prevenţiei unei boli. În acelaşi timp, reclamele TV, prietenii, sfaturile venite din partea farmacistului, rămîn surse puternice de informare pentru toţi cei care ajung la un moment dat să se confrunte cu o boală contagioasă, cum este, de exemplu, gripa sezonieră. Chiar şi aşa, pe fondul lipsei de informare, românii obişnuiesc să se trateze singuri, fără să ceară sfatul unui medic.

Românii consideră gripa „o răceală mai gravă”, nefiind conştienţi de gradul ridicat de contagiozitate şi de posibilitatea apariţiei complicaţiilor sau chiar a decesului. Chiar şi cei care ştiu că în trecut pandemiile de gripă au făcut ravagii, cel mai frecvent optează pentru un tratament „după ureche”, administrîndu-şi singuri combinaţii de medicamente. Aspirina şi antibioticele sînt medicamentele pe care românii le iau frecvent atunci cînd au gripă, neştiind că există contraindicaţii în acest sens. Tratamentele şi remediile naturiste, leacurile băbeşti şi tradiţionale sînt încă la modă pentru mulţi dintre români.

Pentru a preveni pe cît posibil transmiterea gripei, românii spun că ştiu ce trebuie să facă: să îşi acopere gura şi nasul cu un şerveţel atunci cînd tuşesc sau strănută şi să se spele des pe mîini. Percepţia generală despre vaccinuri reflectă faptul că pentru mulţi dintre români acestea reprezintă încă un mister.

Cu toate că vaccinarea antigripală anuală este considerată drept cea mai eficientă modalitate de a preveni infecţia gripală şi complicaţiile acesteia, tendinţa românilor este aceea de a accepta numai vaccinurile recomandate de Ministerul Sănătăţii şi prevăzute în Programele Naţionale şi care sînt recomandate ferm de către medici sau autorităţi (vaccinurile din Calendarul de Vaccinări prevăzut în Programul Naţional de Imunizări pentru copii, vaccinurile de tip ,,tratament” – rabic şi tetanic, vaccinurile împotriva bolilor tropicale). Românii simt nevoia unor repere solide – medici, date din studii ştiinţifice, exemple pozitive, care să le ofere încredere atunci cînd iau în considerare vaccinarea.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă vaccinarea antigripală pentru persoane cu vîrsta cuprinsă între 6 luni şi 64 de ani şi care sînt în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, sau cu imunodeficienţe, toate persoanele cu vîrsta peste 65 de ani, gravidele, medicii, cadrele sanitare medii şi personalul auxiliar, atît din spitale cît şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţi ai instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrîni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici.

Vaccinarea antigripală se recomandă a fi efectuată în lunile septembrie şi octombrie (înaintea apariţiei epidemiei de gripă), deoarece organismul are nevoie de cel puţin două săptămîni de la vaccinare pentru a se instala protecţia şi a fabrica anticorpi împotriva virusului. De asemenea, vaccinarea se poate realiza pe toată durata sezonului gripal, pentru cei care nu s-au vaccinat la începutul toamnei.

„Gripa reprezintă o gravă problemă de sănătate publică, iar atunci cînd pacienţii dezvoltă complicaţii este necesară spitalizarea. Conform estimărilor OMS, între 5 şi 15% din populaţie este afectată de infecţii ale tractului respirator superior în timpul epidemiilor de gripă anuale, boala gripală afectînd persoanele de orice vîrstă”, a declarat dr. Adriana Pistol, director al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.