Fumatul în primele 30 de minute de după trezire, periculos pentru sănătate

Un studiu realizat de cercetătorii Colegiului de Medicină Penn State din Marea Britanie arată că pacienţii care fumează în primele 30 de minute de după trezire sînt cu 79% mai predispuşi să dezvolte cancer pulmonar decît cei care amînă fumarea primei ţigări cel puţin cu o oră.

 Potrivit specialiştilor, explicaţia ar fi aceea că persoanele nerăbdătoare să fumeze prima ţigară în prima jumătate de oră de la trezire, inhalează o cantitate mare de nicotină pentru a-şi satisface nevoia de drog şi, odată cu aceasta, inhaleazăşi mai mult gudron, responsabil de efectele toxice ale fumului de tutun.

 Totodată, studiul arată că prima ţigară fumată în primele 30 de minute de după trezire influenţează modul în care persoana va fuma şi restul ţigărilor în acea zi, astfel că persoana va fuma în acea zi cu aceeaşi intensitate pentru a inhala o cantitate mare de nicotină de care are nevoie şi, indirect, substanţele toxice, cancerigene.

 Un alt studiu publicat în revista “Cancer”, realizat de această dată pe un eşantion de 1.850 de fumători sănătoşi şi pe 1.055 de fumători bolnavi de cancer la cap şi la gît, a demonstrat că prima ţigară fumată în primele 30 de minute de la trezire creşte riscul de îmbolnăvire de cancer la nivelul capului şi al gîtului cu 59%.

 “Nevoia imperioasă de a aprinde o ţigară este manifestarea unei boli: dependenţa de nicotină. Iar cînd această nevoie este mai acută, încă de la primele ore ale dimineţii, este un semn clar al intensităţii dependenţei. Clasificarea internaţională a bolilor realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) plasează nicotina în rîndul substanţelor care creează dependenţă, adică este un drog. Prin urmare, dependenţa de nicotină care apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mintalăşi comportamentală”, a declarat dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

 Prof. Karl Fagerstrom din Suedia a propus în urmă cu mai mult de 15 ani testul care îi poartă numele şi care astăzi este acceptat la nivel internaţional ca instrument de evaluare obiectivă a dependenţei nicotinice.

 Timpul în care se instalează dependenţa de nicotină depinde de cantitatea de ţigări fumată, de vîrsta de debut, de sex (la femei se instalează mai greu, dar şi renunţarea este mai dificilă – n.r.), dar şi de anumiţi factori genetici – persoanele care au un defect la nivelul genei care codifică citocromul P450, o proteină ce participă la degradarea nicotinei, fumează mai puţin şi renunţă mai uşor.

 Studii recente au demonstrat faptul că atît la femeile fumătoare, cît şi la bărbaţi, consumarea a 1- 4 ţigări pe zi este asociată cu un risc semnificativ mai mare de deces în urma bolilor de inimă, iar femeile sînt în mod special predispuse spre cancerul pulmonar şi spre boli de inimă.

 “De la o atitudine aparent socială la boală e doar un pas. Nicotina, livrată prin fumul de tutun, ajunge în 6-7 secunde la creier, unde determină secreţia de dopamină, serotonină, noradrenalină, substanţe care activează «circuitul recompensei» – o reţea de neuroni responsabilă de producerea stării de satisfacţie, a plăcerii cînd faci un anume lucru sau ingerezi, inhalezi o anume substanţă. În timp, asocierea ţigării cu anumite momente ale zilei, contexte şi stări determină fumătorul să reacţioneze precum în experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei şi imediat acţiunea pentru obţinerea acesteia – aprinderea ţigării. De aici şi necesitatea compulsivă de a intra în posesia tutunului – obiectul care te face să te simţi mai bine sau care îţi înlătură un disconfort. Persoana dependentă de nicotină resimte această nevoie cu cea mai mare intensitate dimineaţa, după abstinenţa din timpul nopţii. Un semnal care nu este urmat de recompensă declanşează frustrare. Semnalul poate fi însă atît extern (ocaziile care «nu merg» fără o ţigară), cît şi intern (scăderea concentraţiei sanguine a nicotinei sub nivelul care menţine activ circuitul recompensei)”, a detaliat dr. Magdalena Ciobanu.

 Dependenţa de tutun este o boală cronică. Şi, ca orice boală, beneficiază de un tratament medicamentos şi de îngrijire din partea medicului. În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate.

 O echipă de medici şi psihologi specializaţi în tabacologie, prezenţi în centrele Stop Fumat şi implicaţi cu sufletul în acest proiect, stau în slujba celor care vor şi cred că pot renunţa la această boală deosebit de gravă – dependenţa de nicotină. Datele de contact ale medicului şi ale psihologului pot fi găsite pe site: www.stopfumat.eu şi la la Tel Verde: 0800878673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920.