Fiecare spital judeţean ar trebui să aibă un coordonator de transplant

Activitatea de transplant de organe din România ar putea creşte semnificativ, astfel încît să se reducă discrepanţa dintre numărul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare şi cei care ajung să facă un transplant, dacă în fiecare spital judeţean ar exista un coordonator de transplant, a fost concluzia participanţilor la Danubian Transplant Symposium, ediţia a 8-a, care a avut loc la Viena.

Practic, ar fi vorba despre implementarea în practică a Ordonanţei 723/2006 privind obligativitatea desemnării medicilor responsabili cu identificarea şi declararea potenţialilor donatori, se arată într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

”Există acum numai cîteva secţii Anestezie Terapie Intensivă (ATI) profund implicate în activitatea de transplant, respectiv Oradea, Timişoara, Bucureşti, din nefericire sînt foarte multe centre judeţene care nu sînt implicate. Ar exista bani ca spitalele să se implice, însă trebuie creată o cultură a donatorului în fiecare secţie de ATI”, a spus dr. Victor Zota, coordonator la Agenţia Naţională de Transplant. Acesta a prezentat un Plan de redresare a activităţii de transplant în România, care propune impunerea existenţei coordonatorilor de transplant în fiecare spital judeţean, crearea unei culturi a donatorului în spitale, inclusiv prin întîlniri lunare ale echipelor de specialişti implicaţi, decontarea la timp a cheltuielilor făcute de spitale pentru donatori.

”Dacă fiecare spital ar declara 10 donatori pe an, ar însemna 400 de donatori, ceea ce ar scoate România de pe ultimele poziţii în clasamentele europene în ceea ce priveşte amploarea activităţii de transplant”, a punctat Zota.

În 2011 în România au fost aproximativ 80 de donatori de la persoane aflate în moarte cerebrală, cei mai mulţi provenind din centrele din Oradea, Timişoara, Bucureşti, Tîrgu Mureş, dar acest număr este de departe insuficient comparativ cu numărul persoanelor care se află pe listele de aşteptare.

Prof. Irinel Popescu, autorul primului transplant hepatic din România şi creatorul Programului naţional de transplant, a prezentat experienţa de la Fundeni, care însumează 320 de operaţii de transplant hepatic la 304 pacienţi, din anul 2000, cînd a avut loc prima operaţie de transplant hepatic cu supravieţuirea pacientului. ”Este necesară o mai mare implicare a Ministerului Sănătăţii pentru dezvoltarea activităţii de transplant. Lista de aşteptare pentru transplantul de ficat cuprinde 350 de pacienţi, rata mortalităţii fiind de 45%”, a evidenţiat prof.dr. Irinel Popescu.

La rîndul său, prof. dr.Mihai Lucan, şeful Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, a prezentat eforturile care se fac la Cluj pentru ca fiecare donator să prelungească viaţa unui pacient care are nevoie de transplant, inclusiv prin folosirea organelor de la donatori marginali. ”Rata de transplant de la donator cadavru la Cluj a fost de 91%, rată care este mai bună decît cea din Europa. Ca să creştem rata de donare trebuie să creştem rata de la donator-cadavru, de la donator în viaţă, să folosim donatori marginali, cu incompatibilităţi anatomice şi imunologice”, a subliniat dr. Lucan.

El a precizat că modelul croat, despre care se vorbeşte în ultimul timp în Europa, are anumite limite, în condiţiile în care 40% din organele care provin din Croaţia ajung la pacienţi din afara acestei ţări.

 Guido Persijn (Olanda), iniţiator al Eurotransplant şi susţinător tradiţional al activităţii de transplant din România, a prezentat statisticile organizaţiei, în care România figurează pe ultimele poziţii din Europa din punctul de vedere al ratei de donare. Organizaţia Eurotransplant include o populaţie de 124 de milioane de locuitori, şi este activă în Austria, Belgia, Croaţia, Germania, Olanda, Luxemburg, Slovenia).

Walter Klepetko, şeful Departamentului de Chirurgie Toracică de la Universitatea din Viena, specialist recunoscut la nivel mondial în domeniul transplantului de plămîni şi cord-plămîn, a prezentat indicaţiile transplantului de plămîni, arătînd că experienţa centrului de la Viena însumează 1.157 de cazuri, în medie în jur de 100 de cazuri pe an. El a precizat anvergura regională a activităţii de transplant, care implică atît donatori de la nivel regional – inclusiv din Croaţia şi Grecia – cît şi pacienţi din întreaga regiune.

”Transplantul e un act complex, în care este implicată nu numai lumea medicală, ci şi populaţia, iar media este mijlocul prin care informaţia ajunge la populaţie. Donorii provin din populaţie, iar aceasta trebuie corect informată asupra nevoii de a salva vieţi prin transplantul de organe. Noi, medicii, trebuie să ne facem mai bine înţeleşi, să vedem unde greşim în comunicare, pentru că gesturile medicale sînt corecte, şi atunci de ce indicii de transplantologie sunt mici? Răspunsul e comunicare, care se face mult prea rar şi mult prea elevat faţă de nivelul de înţelegere al populaţiei”, a spus prof. dr. Mihai Voiculescu, directorul Centrului de Medicină şi Nefrologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

În cadrul evenimentului, în avanpremiera Galei Premiilor de Excelenţă Medica Academica, au fost acordate Diplome de Excelenţă pentru activitatea desfăşurată în 2011, prof. dr. Irinel Popescu, prof. dr. Mihai Voiculescu, prof. Guido Persijn, prof. Gabriela Berlakovich, dr. Ciprian Lucan, dr. Florin Elec, dr. Victor Zota şi ambasadorul României în Austria, Silvia Davidoiu. Evenimentul organizat în mod tradiţional de Institutul Clinic de Urologie şi transplant Renal Cluj-Napoca, Romtransplant, Agenţia Naţională de Transplant, Centrul de Medicină Internă şi Nefrologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni şi Tarus Media a reunit peste 120 de specialişti români şi europeni care activează în acest domeniu.