Duminica Tomii

Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, ultima zi din Săptămîna Luminată, numită şi Duminica Tomii (a Sfîntului Apostol Toma), scrie AGERPRES.

Această zi reprezintă momentul întîlnirii dintre Sfîntul Apostol Toma şi Mîntuitor, întîlnire care îi dă şi apostolului ‘necredincios’ dovada Învierii Domnului.

Duminica Tomii este închinată sufletelor morţilor în calendarul popular. În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaţilor. Bătrînele caselor înroşesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coşuleţe.

Duminică dimineaţa, după slujba Utreniei, ouăle şi colacii vor fi sfinţiţi de preoţi. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul şi o lumînare aprinsă sunt aşezate în fiecare coşuleţ împletit şi se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morţilor. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morţilor vor fi eliberate de o parte din păcatele grele şi vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfînta Liturghie, preoţii ortodocşi vor merge în cimitire şi vor face slujbe pentru cei plecaţi în ”lumea blajinilor”, sfinţind mormintele şi pomenile aduse de familiile celor ce-şi dorm somnul de veci.

În Braşov se vor desfăşura Serbările Junilor, legate de Sfintele Paşti, care durează pînă la Duminica Tomii. În această ultimă zi din Săptămîna Luminată, alaiul junilor îmbrăcaţi în costumele lor originale, călare pe cai împodobiţi cu ciucuri şi cocarde tricolore, vor străbate străzile din centrul vechi al Braşovului, timp de cîteva ore. Apoi, alaiul se va deplasa la Pietrele lui Solomon unde vor petrece pînă seara tîrziu într-o mare serbare cîmpenească.

În credinţa populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătoreşte Paştele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de rohmani. Paştele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rînduială specifică în tipicul bisericesc. În credinţa ortodoxă se pune accent şi pe cultul morţilor. Paştele blajinilor sau Paştele morţilor reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiţi – spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumînare – sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lîngă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina şi Maramureş.

Blajinii, oameni blînzi şi paşnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sîmbetei în Sorbul Pamîntului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).