Dr. Poliana Leru: Alergia – o patologie a lumii moderne

Alergia este o patologie a lumii moderne, prevalenţa sa s-a triplat în ţări ca Finlanda, de exemplu, iar un studiu realizat în zona Cluj-Napoca a arătat o prevalenţă care a crescut de la 13 la 20%, susţine dr. Poliana Leru. Ea spune că patologia este în creşte mai ales în ţările dezvoltate, fiind vorba de boli care sînt rezultatul interacţiunii dintre mediu şi factori genetici.

Potrivit unui studiu ARIA privind rinita alergică şi impactul acesteia asupra astmului, unul din patru europeni suferă de alergie şi nu este conştient de acestă afecţiune. Fie simptomele sînt interpretate greşit, fie sînt ignorate, percepute ca simple indispoziţii şi asta la alergie afectează viaţa multor oameni, a explicat medicul.

“Cele mai frecvente sînt rinita alergică sezonieră sau persistentă, astmul bronşic, exema, urticaria, angioedemul şi anafilaxia, care se manifestă din cauza alergenilor precum polenul, părul de animale, acarienii, mucegaiul, componentele unor alimente – lapte, ouă, căpşune, alune -, veninul unor insecte – albină, viespe, păianjen – şi din cauza unor anumite substanţe chimice”, a spus dr. Poliana Leru.

Ea a subliniat că: “Toamna şi iarna dau naştere sau acutizează alergiile de tip respirator, respectiv rinitele alergice şi astmul bronşic. Toamna sînt crescute unele polenuri ale unor plante sălbatice sau buruieni, cum sînt pelinul sau mucegaiul, în special cînd umiditatea atmosferică este crescută, dar şi perioada de timp mai mare petrecută în spaţii închise unde predomină acarienii, favorizează dezvoltarea reacţiilor alergice. De asemenea, expunerea la temperaturi scăzute, la vînt, poate determina reacţii cutanate anormale cum ar fi urticaria la frig, care se manifestă prin apariţia de leziuni la nivelul zonelor expuse”.

Aceasta a precizat că adeseori se pot confunda manifestările alergiilor de tip respirator cu cele ale virozelor respiratorii, numite în limbajul curent răceli.

Se vorbeşte despre alergie dacă simptomele persistă mai multe de 7-10 zile, reprezentînd durata obişnuită a unei răceli, sau dacă acestea reapar după o aparentă vindecare, a explicat medicul, adăugînd că simptomele sînt mai severe într-un anumit loc sau anotimp şi mai puţin severe în altele.

“Poate fi vorba de răceală dacă simptomele includ febră, dureri musculare, stare de rău general şi durere în gît. În mod obişnuit simptomele dispar după 7-10 zile. Rinoreea şi secreţiile mucoase devin mai consistente şi capătă o culoare gălbuie”, a detaliat medicul.

Dr. Leru a accentuat că este foarte dificilă diferenţierea celor două afecţiuni şi vizita la medic este foarte importantă pentru stabilirea unui diagnostic, pentru depistarea cauzelor şi alegerea celui mai adecvat tratament.

În ceea ce-i priveşte pe copii, crizele alergice sînt mai frecvente în timpul toamnei şi iernii, pentru că petrec mai mult timp în spaţii unde nu pătrunde soarele şi aerul proaspăt. În plus, atunci cînd funcţionează caloriferele creşte emanaţia de substanţe toxice degajată de mobila lăcuită, covoare prăfuite sau din mochetele tratate cu insecticide, ceea ce duce la declanşarea alergiilor la copii.

De aceea se recomandă aerisirea frecventă a camerei de joacă, caloriferele să nu fie date la maximum, să fie înlocuită mocheta cu parchet, deoarece, pe lîngă faptul că acumulează mult praf, acestea degajă şi substanţe toxice, a arătat dr. Leru.

Între cele mai frecvente alergii întîlnite în ţara noastră sunt cele declanşate de acarieni şi de polenul de graminee, respectiv iarbă de gazon, secară.

Dr. Leru a făcut referire şi la faptul că anumite parazitoze ar putea declanşa alergii. La copiii care în general au alergii atopice şi unul dintre părinţi a suferit de atopie, şansa de a declanşa alergiile este dublă, iar dacă ambii părinţii au avut atopii – un teren alergic – şansa de a se transmite este de 70%.

Există şi alergii alimentare, în general de la alimente de tip fast food, anumite fructe, legume. Există tratamente pentru aceste alergii şi se face şi imunoterapie alergenică, a mai spus dr. Leru.