CRJ: În România mor anual peste 1.500 de persoane aflate în instituțiile publice de sănătate mintală

În România mor anual peste 1.500 de persoane cu dizabilități psihosociale aflate în instituțiile publice de sănătate mintală și protecție a persoanelor cu dizabilități. Dintre acestea, aproximativ 500 au decedat în spitale și secții de psihiatrie în perioada cuprinsă între septembrie 2017 și septembrie 2018. Cu toate acestea, informații despre cauzele și numărul deceselor nu există la nivelul Ministerului Sănătății. Nu există informații centralizate, publice, defalcate despre numărul persoanelor internate, perioada de internare, numărul internărilor nevoluntare sau a celor voluntare, diagnostic, tratament și personal medical, psihologi și asistenți sociali – arată Centrul de Resurse Juridice (CRJ), în documentul intitulat ”Starea psihiatriei în România, 2004 – 2019”.

În același document, CRJ amintește că, în anul 2004, într-un interval de 3 săptămâni, la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din județul Dolj au decedat 18 pacienți, principalele cauze ale deceselor fiind cașexia și hipotermia. În august a.c., 5 oameni au decedat și alți 8 au fost răniți în Spitalul de Psihiatrie Săpoca. „Între aceste două repere sumbre, alte multe mii de persoane cu afecțiuni sau dizabilități psihice, psihosociale sau intelectuale și-au găsit sfârșitul în instituții de asistență medicală psihiatrică sau protecție socială din România. În toată această perioadă de timp, numeroasele guverne care s-au succedat au avut la dispoziție informații despre abuzurile, dramele și decesele din spitalele/ secțiile de psihiatrie și centrele rezidențiale unde locuiesc persoane cu afecțiuni sau dizabilități psihice, psihosociale și/ sau intelectuale” – se spune în documentul citat.

Subliniind importanța accesului persoanelor la servicii de sănătate mintală, CRJ și Asocația Tonal solicită Ministrului Sănătății „să își îndrepte atenția asupra: cauzelor directe și indirecte care stau la baza numeroaselor probleme de sănătate mintală la adolescenți și adulți, privind în special decesele din instituții, abuzul de substanțe, violența și calitatea necorespunzătoare a măsurilor de îngrijire în unitățile spitalicești sau lipsa serviciilor de sănătate mintală comunitare; alocării resurselor specifice pentru îmbunătățirea disponibilității și calității serviciilor de sănătate mintală în comunitate; necesității dezvoltării urgente a serviciilor specializate de sănătate și a strategiilor care vizează persoanele predispuse la probleme de sănătate mintală și familiile lor, asigurarea accesulului pentru cei care au nevoie de aceste servicii, ținând cont de vârstă, sex, context socio-economic, geografic, origine etnică etc”.

De asemeni, CRJ solicită Ministerului Sănătății monitorizarea „atentă și independentă” a respectării drepturilor omului în spitale, secții, centre rezidențiale sau orice alte unități în care sunt asistate medical sau social persoane cu afecțiuni sau dizabilități psihice/ psihosociale/ intelectuale, dar și monitorizarea riscului de abuz de substanțe psihotrope/ psihoactive din partea medicilor, „abuz care poate apărea prin supra-prescriere/ supra-administrare de substanțe psihotrope/ psihoactive, cu scopul compensării deficitului de personal, deficitului de personal specializat, deficitului de programe terapeutice complementare terapiei medicamentoase etc”.

Nu în ultimul rând, CRJ solicită acordarea dreptului organizațiilor nonguvernamentale independente de a vizita „neîngrădit, cu deplin respect al regulamentelor interioare”, orice unitate de îngrijire și asistență unde sunt îngrijite persoane cu afecțiuni și/ sau dizabilități psihice/ psihosociale/ intelectuale, cu scopul de „a garanta o monitorizare continuă și independentă a furnizării de servicii și asistență socială și psihiatrică” și de „a crește șansele de identificare și raportare în timp real a unor disfuncții sau abuzuri care pot avea consecințe dramatice”.

M. TRIPON