Consumul excesiv de antibiotice poate să determine o întoarcere la „epoca pre-antibiotică”

Consumul excesiv de antibiotice poate să determine o întoarcere la „epoca pre-antibiotică”, iar consecinţele acestui fapt ar fi incalculabile, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, într-o conferinţă de presă cu tema „Antibioticele – utilizarea în exces şi rezistenţa, impact major asupra sănătăţii publice”, informează AGERPRES.

„În viitor, probabil o serie întreagă de patologii nu vor mai putea fi tratate cu antibiotice. Mă refer aici în special la persoanele care sînt transplantate, care au afecţiuni la care imunitatea scade, de exemplu, cei supuşi unor tratamente de chimio sau radioterapie; pacienţi oncologici, dar şi cei infectaţi HIV sau persoane cu alte patologii care determină o imunodepresie. Toate aceste persoane pot face probabil în viitor infecţii cu aceşti germeni, pe care noi îi considerăm de multe ori ca fiind germeni care produc infecţii asociate îngrijirilor medicale şi la care tratamentul nu va mai fi posibil. De fapt, ceea ce ne îngrijorează este reîntoarcerea la epoca pre-antibiotică, consecinţele fiind incalculabile, mai ales în contextul în care putem să considerăm că acest lucru îl cuplăm şi cu scăderea constantă a acoperirii vaccinale înregistrate în ultimii ani, ceea ce poate să ducă şi la emergenţa altor patologii de natură infecţioasă”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

El a mai precizat că, în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, în anul 2013, România se află pe locul trei între statele Uniunii Europene, după Grecia şi Franţa. Totodată, există trei bacterii în cazul cărora rezistenţa la antibiotice creşte rapid, iar România se află pe primele locuri la nivel european în ce priveşte incidenţa acestor microorganisme. Este vorba despre acinetobacter baumannii, în cazul căruia tulpinile rezistente la antibioticele de tip carbapeneme au depăşit 80%, ceea ce clasează România pe locul patru la nivel european. În ceea ce priveşte pseudomonas aeruginosa, între anii 2012 – 2014, România a ocupat locul întîi la nivel european din punct de vedere al rezistenţei la antibiotice. Referitor la stafilococul auriu meticilino-rezistent, România ocupă primul loc la nivel european, cu peste 58% dintre infecţii produse de această variantă a stafilococului auriu.

Conf. Gabriel Popescu a subliniat că problema rezistenţei bacteriene la antibiotice este considerată o ameninţare globală la adresa sănătăţii populaţiei. „Ridicăm un semnal de alarmă şi în ceea ce priveşte calitatea utilizării antibioticelor, în sensul că se folosesc de multe ori preferenţial antibiotice cu un spectru mai larg, care au un risc mai mare să selecteze germeni rezistenţi şi se folosesc mai puţin antibiotice care au un asemenea risc mai scăzut. De asemenea, se folosesc mai frecvent antibiotice legate cu un risc foarte mare de a determina o problemă cum este infecţia cu Clostridium difficile, o consecinţă uneori foarte severă a utilizării antibioticelor”, a precizat el.

Acesta a mai afirmat că în ultimii patru ani numărul de cazuri de infecţie cu Clostridium difficile a crescut în România şi, în acelaşi timp, s-a înregistrat o creştere a numărului de antibiotice care sînt cel mai adesea legate de declanşarea infecţiei menţionate. Consumul acestui tip de antibiotice în România este aproape de două ori mai mare decît media europeană. Totodată, în anul 2014, în România, antibioticele cu spectru larg s-au folosit de aproape 12 ori mai frecvent decît antibioticele cu spectru îngust.

Şeful biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România, Victor Olsavszky, a remarcat că la nivel mondial problema rezistenţei la antibiotice ia amploare, fără a se vedea deocamdată semne de redresare. „Semnalul pe care îl tragem este unul de mare alarmă, pentru că riscăm să rămînem în scurt timp fără această armă importantă împotriva bacteriilor, şi anume antibioticul. (…) Decidenţii să se gîndească la reglementări, la stimulente sau piedici a fi introduse în sisteme pentru a împiedica acest consum imens”, a arătat Olsavszky.

Printre factorii care contribuie la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice, el a enumerat: abuzul utilizării de antibiotice, tratamentul incomplet, abuzul utilizării antibioticelor în zootehnie şi piscicultură, un slab control al infecţiilor nosocomiale; igiena precară şi managementul deficitar al deşeurilor apelor reziduale.

Aproximativ 20% dintre români obişnuiesc să ia antibiotice fără prescripţie medicală, asta în timp ce media europeană este de doar 3%, arată datele unui raport emis în luna martie a acestui an de către Comisia Europeană.