Comemorare și conferință: „133 de ani de la nașterea Cardinalului Iuliu Hossu”

Cu ocazia Anului omagial dedicat Cardinalului Iuliu Hossu în Eparhia de Cluj-Gherla – 2018, an al Centenarului Marii Uniri, la Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca s-a desfășurat o seară de rugăciune și evocare, prima din seria manifestărilor omagiale dedicate memoriei Episcopului român unit cu Roma, Vestitor al Unirii de la Alba-Iulia, Senator de Drept, membru al Academiei Române și prim purpurat al Neamului Românesc, Dr. Iuliu Hossu.

Manifestarea, primită cu mult interes, a început prin celebrarea unui Parastas de pomenire pentru Card. Iuliu Hossu (1885-1970) și pentru un membru al familiei sale, scriitorul și publicistul Valer Hossu (1938-2012). După rugăciune, a urmat conferința cu tema „Repere biografice și genealogie – 133 de ani de la nașterea Cardinalului Iuliu Hossu”, susținută de ing. Gelu Hossu, descendent al familiei Cardinalului, autor a numeroase articole, eseuri, lucrări inspirate din istoria Bisericii Greco-Catolice. Conferința, însoțită și de proiectarea unor imagini, a relevat, în completarea datelor biografice publicate până în prezent despre viața Arhiereului Iuliu, și aspecte mai puțin sau deloc cunoscute „despre familia restrânsă, familia lărgită și apoi, despre frații săi”. Au fost, de asemenea, prezentate, așa cum s-au conturat din cercetările făcute de dl. Gelu Hossu și de tatăl său, Valer Hossu, date despre arborele genealogic al familiei Episcopului Iuliu Hossu și biografii ale membrilor acestei vechi familii cu descendență nobiliară și cu mai multe generații de preoți greco-catolici.

Dl. Gelu Hossu a relatat că Episcopul Iuliu Hossu a fost „al treilea din cei șase fii ai pr. Ioan. Pe mama sa o chema Victoria Măriuț (1859-1931) sau Maurițiu sau Măriuțiu, cum se regăsește în diferite scrieri. Mama Tori era o femeie frumoasă, foarte hotărâtă. Tatăl, pr. Ioan Hossu (1856-1934), era un om înalt, a trăit toată viața la Milaș. A fost hirotonit în 1880 și a ocupat locul tatălui său (bunicul PS Iuliu), de paroh în Milaș, tatăl său fiind transferat Protopop la Cojocna. Erau o familie foarte înstărită”. „În 1894, Pr. Ioan sfințește o biserică de piatră din Milaș, după 14 ani de muncă. Biserica veche, în 1907 a fost mutată în comuna Fântânița din jud. Bistrița-Năsăud. La Milaș se mai păstrează, în biserica nouă, ușile împărătești și altarul. Astăzi, înlăuntrul bisericii sunt pictate chipurile Sfântului Ștefan cel Mare, alte chipuri, iar Episcopul Hossu nici măcar nu este pomenit. În această biserică se mai păstrează și acum un potir foarte frumos, din argint, donat de Episcopul Hossu îl anul 1928. Pe acest potir (pe talpă), în cercuri concentrice, sunt inscripționate numele părinților, bunicilor și străbunicilor Arhiereului Hossu”.

„Primii ani de școală, viitorul Episcop Iuliu Hossu îi urmează în Milașul Mare, are o pasiune pentru șah, spre disperarea mamei Tori, care nu-l poate aduce la învățătură. Urmează Gimnaziul Evanghelic săsesc din Reghin, în limba germană, și apoi Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș, unde nu se simte în largul său (din cauza șovinismului din acea vreme). De aceea, este adus la Gimnaziul de la Blaj, unde uită de șah și se pune serios pe învățătură. La Blaj îi are dascăli pe Iosif Hossu, unchiul său, care este profesor de matematică și director al Liceului, pe fratele tatălui său Silvestru Nistor, iar superior al internatului este viitorul Episcop Ioan Bălan. Îi are colegi pe Iuliu Hațieganu și Ioan Coltor, iar protector pe Vasile Hossu, viitorul Episcop. Un moment important în viața tânărului Iuliu Hossu este anul 1903, când, împreună cu 40 de pelerini, pleacă de la Blaj spre Roma, între ei se afla și Iuliu Hațieganu. În 27 aprilie 1903 sunt primiți de Papa Leon al XIII-lea. În această zi, la ora 11:30, a urcat la Tronul Pontifical și a sărutat inelul cu crucifix al Papei, și din acel moment a hotărât că destinul său trebuie să fie sub veșmânt sacerdotal. Între 1904-1910, este trimis cu bursă la Institutul «De Propaganda Fide», unde obține bacalaureatul în Filozofie, cu Cardinalul Gotti. În 1906 devine masterand și Doctor în Filosofie. Între 1907-1910 studiază la Colegiul Superior Urbano, cu Card. Gotti și rectorul Bolzano. Devine masterand și apoi, în 18 iunie 1910, devine Doctor în Teologie. La 27 martie 1910 este hirotonit preot celib, la Roma, de «unchiul Vilut» – Episcopul Vasile, ajutat de Victor Smighelschi și Ioan Hossu, tatăl tânărului cleric care se deplasează la Roma și îi aduce odăjdiile cusute de Mama Tori. Au asistat Ion Coltor și Anton Durcovici, care-i va fi coleg de celulă la Sighet. Devine preot militar, apoi Episcop la Gherla”.

Au urmat câteva cuvinte despre frații Card. Iuliu Hossu, care, cu toții, de la 1948, au fost urmăriți continuu de securitate. Ierarhul de Cluj-Gherla, PS Florentin, a încheiat acest timp de comemorare și reamintire, mulțumind Bunului Dumnezeu pentru marele Ierarh, „pentru această nobilă familie din care și-a tras rădăcinile și, mai ales, pentru ceea ce a făcut pentru Biserică și pentru națiune”.

V.S.