Coaliția pentru Diabet Pediatric: Viața a peste 3.000 de copii și tineri din România depinde de injectarea cu insulina

Diabetul pediatric (diabetul de tip 1) afectează peste 3000 de copii și tineri din România, a căror viață depinde de injectarea cu insulină. Pentru aceștia, insulina devine la fel de necesară ca aerul, pentru a supraviețui. Mai mult, pe lângă substituirea insulinei pe care pancreasul nu este capabil să o producă, monitorizarea nivelului glicemiei, adică a zahărului din sânge, reprezintă o provocare majoră, din cauză că, la vârste fragede, glicemia poate avea variații dese și bruște – atenționează Coaliția pentru Diabet Pediatric.

„Deși în prezent există sisteme moderne cu senzori, care permit monitorizarea continuă a glicemiei, în România, cei mai mulți micuți sau adolescenți diagnosticați cu diabet de tip 1 sunt nevoiți să-și măsoare nivelul glicemic înțepându-se de numeroase ori în degete pe parcursul unei zile. Aceasta, deoarece Programul Național de Diabet Zaharat NU include decontarea senzorilor de monitorizare continuă a glicemiilor, copiii cu diabet primind câte 4 teste de glicemie pe zi, gratuit. Totuși, de cele mai multe ori acestea nu sunt suficiente, astfel că părinții sunt nevoiți să cumpere restul de teste necesare” – se arată într-un comunicat al Coaliției pentru Diabet Pediatric, remis presei.

În același document se arată că lipsa unui număr suficient de teste de glicemie „este o problemă critică pentru tinerii cu diabet pediatric care au împlinit 18 ani. Din acel moment, aceștia au același regim de decontare a testelor ca și adulții, deși mulți dintre ei sunt încă elevi sau vor fi studenți și nu intră automat în câmpul muncii. Mai exact, după majorat, tinerii cu diabet pediatric mai primesc doar un test de glicemie gratuit pe zi, în loc de patru. Astfel, tinerii se trezesc subit în situația paradoxală de a avea 4-5 prize de insulină pe zi, dar pentru care însă nu au cum să cunoască nivelul glicemiei în condițiile în care statul român le asigură teste doar pentru o singură injecție de insulină zilnic”.

„Infrastructura de îngrijire pentru diabetul pediatric este un alt punct problematic pentru copiii și tinerii cu diabet, din cauza lipsei medicilor specializați în diabetologie pediatrică. La nivel național există 10-12 medici pediatri, cu competență în „diabet, nutriție și boli metabolice”, existând astfel multe județe fără nici un astfel de specialist cu competențe specifice de îngrijire a copiilor cu diabet zaharat. Diabetul de tip 1 este asociat cu multiple complicații, iar dacă nivelul glicemiei nu este corect controlat timp îndelungat, complicațiile diabetului zaharat (neuropatia diabetică, piciorul diabetic, nefropatia diabetică, retinopatia, boli cardiovasculare) pot avea consecințe dizabilitante sau chiar pot pune în pericol viața. Pe lângă implicațiile majore asupra sănătății, aceste complicații sunt asociate, pe termen lung, pe de-o parte cu costuri de îngrijire mai ridicate, dar și cu costuri sociale, în cazurile în care diabetul conduce la amputații, de exemplu, ce ajung să afecteze capacitatea de muncă” – arată Coaliția pentru Diabet Pediatric.

Coaliția, formată din Federația Asociațiilor Diabeticilor din România, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică, Asociația „Sprijin pentru Diabet” și Asociația Suflet pentru Dulcinei, și-a stabilit ca principale obiective: introducerea în Programul Național de Diabet Zaharat a decontării senzorilor de monitorizare continuă a glicemiilor pentru copiii cu diabet zaharat cu vârsta până la 18 ani; obținerea decontării a patru teste de glicemie pe zi pentru tinerii cu vârste peste 18 ani, care sunt liceeni sau studenți; accelerarea procesului de prezență în spațiul public a informărilor legate strict de această boală cronică; crearea unor centre zonale care să monitorizeze constant copiii cu diabet, „echipați” deja cu senzori sau senzori și pompe; înființarea subspecialității de endocrinologie și diabet pediatric.

M. T.