CMR: Nu corupția medicului este cea care caracterizează sistemul de sănătate din România

Acela care stă în capul sistemului nu trebuie să-i blameze pe cei pe care se sprijină sistemul – consideră Colegiul Medicilor din România, referindu-se la declarațiile recente ale miniștrilor Sănătății (Sorina Pintea) și Finanțelor publice (Eugen Orlando Teodorovici), care „au produs indignare în rândul  medicilor”.

„Ministrul Teodorovici a declarat într-o conferință de presă că «ceea ce lipsește în sistemul sanitar, este calitatea umană. 100% din populație ar spune același lucru». Această afirmație a fost făcută în prezența ministrului Sănătății, Sorina Pintea, care nu a avut nici o reacție publică. Mai mult, la câteva zile după declarațiile domnului ministru Eugen Teodorovici, doamna ministru Sorina Pintea a ieșit cu o declarație cum că trimite în spitale pacienți «sub acoperire» pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită. Domnul ministru Teodorovici a exprimat o opinie personală și nefondată, dovadă stând milioanele de vieți salvate de doctorii români. Mai mult, un sondaj din 2018 arată că medicii se bucură de încrederea a 58%, în timp ce sistemul de sănătate întrunește satisfacția a 30% din cetățeni. Starea spitalelor mulțumește doar cu 18%, în timp ce politica Guvernului în domeniul Sănătății este apreciată doar de 14%. Așadar, aproape 60% dintre românii chestionați cred în medicii noștri, conform unui studiu de tip Omnibus lansat în 2018 de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională” – se spune într-un comunicat al CMR, remis presei.

Potrivit președintelui CMR, dr. Gheorghe Borcean, faptul că între cei 58.000 de medici din România există 300 de colegi condamnați definitiv de instanțe pentru fapte de corupție „nu face decât să întărească afirmația că nu corupția medicului este cea care caracterizează sistemul de sănătate din România”. „Caracteristica sistemului de sănătate este valoarea profesională și umană a angajaților din sistem, care se concretizează prin: număr servicii de medicină de familie = 110.545.624; număr servicii în ambulatoriu clinic = 25.880.260; număr servicii paraclinice = 43.569.305; număr servicii paraclinice de imagistică = 1.487.313; număr de servicii în spitalizarea continuă = 3.956.435; număr de servicii în spitalizarea de zi = 4.028.424 (doar în contractele cu CNAS, fără a socoti medicina privată). Pe lângă acestea, este vorba despre abnegația umană, empatia, sacrificul de sine, burnout-ul miilor de medici  care muncesc în program continuu,  în gărzi, uneori succesive, uneori în condiții improprii, adesea sub presiunea pacienților și a aparținătorilor, adesea fără încadrarea umană corespunzătoare, adesea fără mijloace tehnice corespunzătoare” – se spune în comunicat.

„CMR crede cu tărie că acela care stă în capul sistemului nu trebuie să-i blameze pe cei pe care se sprijină sistemul. Sigur că, așa cum am afirmat în repetate rânduri, corpul profesional se dezice vehement de faptele de corupție ale personalului și le condamnă cu tărie. Dar, a face astăzi o astfel de acțiune ca aceea preconizată în termeni neclari și nereglementată juridic, nu înseamnă decât o incitare la comiterea de infracțiuni, chiar dacă ea s-ar baza pe niște informații discutabile dintr-un chestionar realizat sub protecția anonimatului. Astfel, oricare pacient care intră în insituția sanitară se va gândi la medici și la personalul sanitar ca la posibili infractori, iar medicii și personalul sanitar se vor gândi la pacienți ca la posibili delatori” – afirmă președintele CMR, dr. Gheorghe Borcean, adăugînd că medicii din România așteaptă, din partea autorităților, „să-și nuanțeze poziția sau chiar să retracteze afirmațiile”.

Sorina Pintea: „Nu înțeleg de ce se poate simți cineva terorizat când este corect și respectă legile”

Într-o intervenție la TVR1, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat miercuri seara că nu înțelege de ce măsura privind introducerea de „pacienți falși” în spitalele publice a stârnit controverse și nemulțumiri în rândul unor persoane din sistemul medical, precizând că ideea unei astfel de măsuri nu îi aparține, aceasta fiind implementată de ani de zile în Europa și chiar în România, unde în ciclul I de acreditare a spitalelor există niște indicatori care măsoară gradul de satisfacție a pacienților, prin utilizarea „pacientului fals” care intră în spital.

Sorina Pintea a afirmat că „datoria tuturor celor care lucrează în sistemul medical este să pună pacientul pe primul loc” și a subliniat, în context, că în spitale lucrează „și foarte mulți specialiști devotați, care și-au pus viața în slujba pacienților, care au înțeles rigorile sistemului public de sănătate și care nu sunt nemulțumiți”.

M. TRIPON