Clujenii, aşteptaţi să-i omagieze pe eroii Horea, Cloșca și Crișan

Clujenii sunt aşteptaţi, vineri 28 februarie, să-i omagieze pe eroii Horea, Cloșca și Crișan la împlinirea a 235 de ani de la supliciul la care au fost supuși.

Potrivit Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu”, începând cu ora 12,00, la Grupul statuar “Horea, Cloșca și Crișan”, din fața clădirii Grand Hotel Napoca va avea loc un ceremonial de comemorare ce va cuprinde o slujbă de pomenire, evocarea istorică şi scurte alocuțiuni. De asemenea, elevi din ciclul liceal şi gimnazial vor susţine un program cultural-artistic evocativ după care vor fi depuse coroane şi jerbe de flori.

Evenimentul este organizat de Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Primăria Cluj-Napoca, Casa de Cultură a Studenților, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Prefectura Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, Societatea ”ASTRA”, Fundația  “Carpatica”, Divizia 4 Infanterie ”Gemina”, Societatea Cultural-Ştiinţifică ”Virtus Romana Rediviva” și Asociația Cultul Eroilor “Regina  Maria”. ”Dorim să-i invităm pe clujeni să participe și să aprecieze demersul nostru de la acest început de an ca pe un  moment de înaltă ținută ce se desfășoară în spiritul aniversării a 100 de ani de la semnarea Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920, aducând un plus de întărire a conștiinței şi coeziunii naționale a românilor prin conştientizarea rolului important al eroilor martiri Horea, Cloșca, Crișan și Avram Iancu, la ceea ce înseamnă procesul istoric de înfăptuire a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Să nu uităm că, după Mihai Viteazul, Horea s-au autointitulat ”REX DACIAE”, transmit organizatorii.

Răsunetul răscoalei lui Horea în străInătate s-a propagat cu repeziciune pe arii geografice şi social-politice întinse.

Printre publicațiile europene care au manifestat interes față de mișcarea românilor din Transilvania s-a numărat ziarul londonez The Times. Într-un articol publicat în ediția din 31 ianuarie 1785 se explice care au fost cauzele răscoalei, manifestîndu-se o clară simpatie faţă de români. Articolul a fost inserat în secţiunea „Ştiri”, pe prima coloană din a pagina a treia a ziarului. The Times avea patru pagini și fusese lansat în ianuarie 1785.

Făclia vă prezintă o traducere făcută de portalul septemcastra a articolului cu titlul „O relatare despre insurgenţii din Transilvania” publicat de The Times:

„Aceşti oameni sînt valahi (Wallachians), coborîtori la origine din coloniştii romani care au fost aşezaţi în Dacia. Cei mai mulţi ţin de Biserica Grecească, iar populaţia ţării pe care o locuiesc este crezută să fie de 670.000 de suflete. Sînt de constituţie puternică, înalţi şi bine făcuţi; deşi sînt supuşi celui mai împovărător jug al guvernării feudale, ei nu îşi dezmint originea romană. Reduşi la cel mai abject statut de sclavi, nu li se îngăduia să se bucure de niciun fel de drept de proprietate, fiind la mila stăpînilor lor, care nu puteau accepta că aceşti chinuiţi vasali ai lor ar putea gîndi că ar avea nişte drepturi de revendicat.

Deposedaţi şi oprimaţi de sălbaticii lor stăpîni, ei erau obligaţi să îşi pună pînă şi soţiile la muncă în cîmp, să cultive pămîntul, ca să poată fi capabili să satisfacă birurile absurde puse de stăpînii lor. Această stare de servitute nu mai putea fi tolerată, iar ei urmăreau cu consecvenţă un moment favorabil să se elibereze de ea. De ceva timp era uşor de observat că inimile clocotesc în piepturile acestor oameni; după ceva vreme  au izbucnit şi au refuzat să îndeplinească îndatoririle feudale care le erau cerute; au transmis o listă cu plîngerile lor Împăratului (austriac – n.r.); dar deşi doleanţele erau îndreptăţite, şi susţinute de cele mai clare principii ale dreptului natural, acestea au fost nesocotite: nu era în interesul unor persoane puternice ca Împăratul să vadă aceste plîngeri în adevărata lor lumină; ei au reuşit să se impună în faţa domnului lor şi nicio reparaţie nu a fost acordată acestei naţiuni oprimate.

Au văzut că nu au nimic la ce să se aştepte de la conducătorii lor; au simţit că trebuie să îşi ia soarta mîini; au aşteptat aşadar doar un moment propice pentru a scutura jugul împovărător al sclaviei. Această oportunitate le-a fost oferită în scurt timp. Perspectivele unui război cu Olanda a făcut necesară recrutarea de armate imperiale; ofiţeri cu ordine de recrutare au fost trimişi în Transilvania ca şi în alte provincii. Valahii s-au mobilizat în număr mare şi s-au înrolat: le-au fost puse bineînţeles la dispoziţie arme şi echipament militar din arsenalele imperiale. Procurîndu-şi astfel armele prin propria lor isteţime, au intrat imediat în război cu opresorii lor. Au ales un desperado îndrăzneţ să le fie căpetenie; se numeşte Hora sau Horiah, care a fost de mai multe ori condamnat la moarte pentru crime cumplite. Acestea snt cauzele adevărate ale insurecţiei, care va fi de aceea mai greu de stins în timp scurt, deoarece insurgenţii se tem să se încreadă în promisiunile care li se fac, cu condiţia de a preda armele şi a se întoarce la îndatoririle lor”.

Cosmin PURIȘ