Chiriacodromion contemporan

Nu pretind că sunt un orator deosebit dar, de treizeci şi opt de ani, cu mult drag şi din suflet, încerc să le împărtăşesc oamenilor învăţătura Domnului Hristos. Sunt convins de afirmaţia Sfântului Apostol Pavel din Epistola către Romani: „Credinţa este din auzire, iar auzirea, prin cuvântul lui Hristos” (Romani 10,17). Iar pe Timotei îl sfătuieşte: „Propovăduieşte cuvântul, stăruieşte cu timp şi fără timp, mustră, ceartă, îndeamnă, cu toată îndelunga-răbdare şi învăţătura” (2 Timotei 4, 2).

Nu mi-am scris predicile, dar întotdeauna m-arn pregătit pentru ele şi mi-am făcut câte o mică schiţă pe care am aşezat-o în Sfânta Scriptură. Niciodată nu mi-a lipsit la predică Biblia. Pe ea mi-am întemeiat cuvântările şi tot ea mi-a dat curajul să vorbesc. Bineînţeles că m-am folosit şi de alte multe izvoare.

De când sunt episcop, unele predici au fost înregistrate. În mod special s-a ocupat de acest lucru arhidiaconul Claudiu Ioan Grama. Aşa se face că până acum s-au putut tipări două volume de predici, intitulate „Ospăţul Credinţei” şi „Drept învăţând cuvântul adevărului Tău”.

De data acesta, predicile de la toate duminicile de peste an au fost înregistrate, descifrate şi culese pe calculator, de către acelaşi râvnitor arhidiacon Claudiu Ioan Grama. Eu le-am corectat, le-am pus notele în care sunt precizate izvoarele şi acum văd lumina tiparului.

Această carte de predici o intitulez „Chiriacodromion contemporan”, mergând cu gândul la faptul că, în 1699, se tipărea în Alba-Iulia o cazanie numită „Chiriacodromion”. Ea reproducea predicile sau cazaniile tipărite de Sfântul Mitropolit Varlaam la Iaşi, în 1643, lucrare cunoscută de-a lungul vremii sub numele de „Cazania lui Varlaam” sau „Carte românească de învăţătură”.

O puteam intitula simplu „Carte de predici”, dar nu avea parfumul vremurilor frumoase fecundate de învăţătura sublimă a ortodoxiei noastre mântuitoare. Aşa că am intitulat-o „Chiriacodromion contemporan”. Termenul „Chiriacodromion” este de provenienţă greacă şi vine de la cuvintele – „η κυριακή ημέρα”, adică ziua Domnului – duminica şi de la „ο δρόμος „, adică alergare, mergere, curgere. Cu alte cuvinte, modul în care curg sau se desfăşoară duminicile.

Ideile ce m-au călăuzit în întocmirea predicilor au fost sugerate de pericopele duminicilor. Cu siguranţă că fiecare pericopă ne poate sugera multe alte subiecte. Cele pe care le-am meditat au trecut prin sufletul meu.

Cartea le poate fi folositoare preoţilor, dar şi credincioşilor, pentru a aprofunda textele evangheliilor duminicale. Le doresc cititorilor mult folos duhovnicesc şi binecuvântarea Domnului Hristos.

† Arhiepiscop şi mitropolit ANDREI