Cel mai vîrstnic ierarh din Sfîntul Sinod al BOR, sărbătorit la împlinirea a 97 de ani

Cel mai vîrstnic ierarh din Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Eftimie, întîistătătorul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a fost sărbătorit la împlinirea a 97 de ani în catedrala arhiepiscopală “Sfînta Cuvioasă Parascheva”.

Născut în anul izbucnirii Primului Război Mondial, la 9 noiembrie 1914, ÎPS Eftimie avea să fie hirotonit ieromonah în 1947, cînd puterea comunistă se instala în România. Cel care l-a uns în acest înalt grad călugăresc a fost mitropolitul Irineu Mihălcescu, unul dintre cei mai importanţi ierarhi români din perioada interbelică.

A fost coleg de seminar cu patriarhul Teoctist, dar şi cu episcopii Gherasim, Cristea, Emilian Birdaş şi Roman Stanciu. După ce a condus, ca stareţ, mănăstirile Bistriţa, din judeţul Neamţ, şi “Sfîntul Ioan cel Nou” de la Suceava, în anul 1972 i s-a acordat demnitatea de arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului şi Huşilor, iar pe 23 aprilie 1978, a fost ales şi instalat ca episcop titular al Eparhiei Romanului şi Huşilor. Din anul 1994, cele două eparhii s-au separat, Preasfinţitul Eftimie rămînînd episcop titular al Eparhiei Romanului, avîndu-l ca arhiereu-vicar, din anul 2000, pe Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul.

Pe 13 septembrie 2009, ziua ridicării oficiale în rang a Episcopiei Romanului, la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a înmînat venerabilului vlădică însemnele arhiepiscopale.

ÎPS Eftimie a fost primul ierarh care începînd din anul 1998 a apelat la arheologie în descifrarea unor necunoscute din istoria episcopiei pe care o conduce. Între scrierile sale se află “Semnificaţia unor momente şi acţiuni privind cinstirea moaştelor Sfîntului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”; “Probleme religios-morale în scrierile lui Dimitrie Cantemir”; “Clerici ortodocşi din eparhia Romanului şi Huşilor în Războiul din 1916-1918”; “Referiri ale episcopului Melchisedec la unirea şi unitatea românilor”; “La o sută de ani de la alegerea şi instalarea la Roman a episcopului Melchisedec Ştefănescu; “Miron Costin şi împrejurările în care oraşul Roman a devenit legat de această mare personalitate a poporului român”; “Episcopul Melchisedec Ştefănescu. Viaţa şi înfăptuirile sale”.