Cardul de sănătate va deveni operaţional începînd cu 1 februarie 2015

Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate va deveni operaţional începînd cu 1 februarie 2015 şi va putea fi utilizat de către asiguraţi la medicii de familie, în spitale şi în farmacii, precum şi de către furnizorii de servicii medicale, medicamente sau dispozitive medicale, a decis miercuri Guvernul, informează AGERPRES.

Hotărîrea adoptată de Executiv modifică normele de aplicare privind cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

„Pentru o perioadă de trei luni, respectiv între 1 februarie şi 30 aprilie, cardul de sănătate va putea fi utilizat în Card-de-sanatate-2paralel cu sistemul actual, urmînd că începînd cu 1 mai utilizarea acestui document în sistemul de asigurări sociale de sănătate să devină unicul instrument de validare a serviciilor medicale”, precizează sursa citată.

Totodată, potrivit actului normativ, serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare, fără a fi necesar cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

„Persoanele care vor împlini vîrsta de 18 ani după 1.02.2015 sau dobîndesc calitatea de asigurat prin plata contribuţiei ulterior acestei date şi, ca urmare, nu li s-a emis încă un card naţional de sănătate, vor face dovada calităţii de asigurat în baza unei adeverinţe de asigurat eliberată de casa de asigurări de sănătate. Această adeverinţă este valabilă pînă la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai tîrziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia”, potrivit aceleiaşi surse.

De asemenea, actul normativ stabileşte că persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului naţional vor depune o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens la casa de asigurări de sănătate la care sînt luate în evidenţă, însoţită de cardul naţional, în situaţia în care acesta a fost distribuit.

„Aceste persoane vor face dovada calităţii de asigurat pe baza adeverinţei de asigurat, avînd o valabilitate de trei luni, eliberată la solicitarea asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă. Cardurile naţionale de sănătate nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin intermediul medicilor de familie, cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical”, precizează sursa citată.

Cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale acordate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate începînd cu data de 1 mai 2015.

Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a menţionat miercuri într-o conferinţă de presă că aproximativ 4.000 de persoane au depus cereri prin care refuză cardul. El a subliniat că acest card nu intră în contradicţie cu nicio religie, nu conţine date medicale şi nici nu are informaţii care să pună sănătatea în pericol, „nu emite radiaţii şi nici unde de şoc”. „Asiguratul primeşte un card pe care sînt inscripţionate doar datele de identificare în sistem. El poate fi folosit în această formă sau posesorul lui poate opta pentru inscripţionarea unui minim de date medicale. Cardul naţional de sănătate are rolul de a confirma calitatea de asigurat într-un mod mult mai rapid şi de a valida, în vederea decontării din fondul de sănătate, servicii medicale reale de care a beneficiat asiguratul”, a explicat Vasile Ciurchea.

El a declarat că începînd de săptămîna trecută sute de medici de familie au solicitat preluarea cardurilor pentru asiguraţii din listele lor. Vasile Ciurchea a ţinut să precizeze că pentru acei asiguraţi care nu sînt înscrişi pe lista unui medic de familie cardurile de sănătate se eliberează la sediul casei de asigurări în evidenţa căreia se află.

ARPIM: Datele din raportul Comisiei Europene subliniază realitatea cu care pacienţii români se confruntă
Datele incluse în raportul Comisiei Europene – OECD Health Data, care arată că România se află pe locul 26 în ceea ce priveşte acoperirea nevoilor de îngrijire medicală ale pacienţilor, „subliniază” realitatea cu care pacienţii români se confruntă în fiecare zi, diferenţa foarte mare între nevoile lor de îngrijire medicală şi bugetul alocat de autorităţi, susţine directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, informează AGERPRES.

„Numai în ceea ce priveşte accesul la tratament ajungem la o diferenţă de 1,25 miliarde lei, care se traduce printr-un Sigla-ARPIM-2număr mare de pacienţi care nu sînt trataţi conform cu standardele europene actuale. Sistemul de sănătate românesc are nevoie de o finanţare corectă, care să pornească de la realitatea din spitale şi de la nevoile pacienţilor”, arată directorul executiv al ARPIM.

Potrivit acestuia, România alocă 4% din PIB sănătăţii, un buget „cu 2,5 puncte procentuale mai mic” decît media europeană, ceea ce creează un decalaj „considerabil şi greu de echilibrat” în condiţiile în care nevoile de tratament ale românilor „au crescut cu 20% în ultimii trei ani” şi sînt în continuă creştere.

„Sistemul de sănătate românesc are nevoie de o finanţare de cel puţin 6% din PIB pentru ca pacienţii români să poată avea acces la servicii medicale în condiţii similare cu cele ale celorlalţi pacienţi europeni”, a afirmat Dan Zaharescu.

Din peste 30 de ţări europene, România se află pe locul 26 în ceea ce priveşte acoperirea nevoilor de îngrijire medicală ale pacienţilor, conform raportului Comisiei Europene, OECD Health Data. Mai bine de 15% dintre pacienţii intervievaţi au răspuns că nu au avut acces la îngrijirea medicală corespunzătoare, în condiţiile în care la nivel european mai puţin de 10% dintre pacienţi au susţinut acelaşi lucru.

Pe primele locuri în acest clasament se află ţări precum Austria, Olanda sau Slovenia, unde mai puţin de 5% dintre cei intervievaţi au declarat lipsa accesului la îngrijiri medicale. La polul opus, România se află pe ultimele locuri alături de Letonia, Bulgaria şi Polonia.

Pentru analiza gradului de acoperire a nevoilor pacienţilor s-au luat în considerare parametri precum costurile mari, perioadele foarte lungi de aşteptare, distanţa mare pînă la prima unitate care poate oferi îngrijiri medicale, aceştia fiind corelaţi cu nivelul coplăţii sau al serviciilor acoperite de asigurarea de sănătate.