8.000 de credincioşi, aşteptaţi sîmbătă la beatificarea monseniorului Ghika

Peste 200 de preoţi şi 20 de episcopi vor concelebra la Sfînta Liturghie solemnă de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika (1873 – 1954) care se va desfăşura sîmbătă la Romexpo, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvînt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, părintele Francisc Doboş, care aşteaptă la această slujbă 8.000 de credincioşi.

“Credincioşii vor avea la dispoziţie peste 7.000 de scaune, iar altarul care va fi pregătit va avea o cruce foarte înaltă, de peste 10 metri, pentru ca acest spaţiu expoziţional să devină mîine (sîmbătă – n.r.) o biserică în toată regula şi pentru ca toţi creştinii să trăiască un moment de înălţare spirituală, de apropiere de Dumnezeu şi în acest perimetru generos. Sunt aşteptaţi la Sfînta Liturghie în jur de 7.000-8.000 de credincioşi”, a spus Francisc Doboş.

El a precizat că icoana monseniorului Ghika va fi dezvelită în momentul beatificării, iar pe altar se vor afla doar trimisul Papei Francisc, cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti, Ioan Robu, şi ceilalţi episcopi, clericilor fiindu-le rezervate scaunele din primele rînduri.

De asemenea, va fi prezent arhiepiscopul de Paris, Andre Vingt-Trois, iar Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal. Totodată, vor fi prezenţi reprezentanţi ai cultelor religioase din România, membri ai Corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai clasei politice şi ai societăţii civile.

Sfînta Liturghie a beatificării va fi prezidată de cardinalul Angelo Amato şi va fi precedată în seara zilei de vineri de o veghe de pregătire, de rugăciune în Catedrala Sfîntul Iosif, iar în după-amiaza zilei de sîmbătă, la Biserica vicarială greco-catolică Sf. Vasile cel Mare, se va celebra o slujbă în cinstea noului Fericit Vladimir Ghika, cu acatistul şi sfinţirea cu Sfîntul Mir a icoanei Fericitului.

Duminică, 1 septembrie, în Catedrala Sfîntul Iosif, va fi celebrată, din nou, Sfînta Liturghie solemnă, de mulţumire, cu venerarea icoanei şi a moaştelor Fericitului.

Odată declarat fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rîndul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice şi introdus în calendarul Bisericii locale, al arhidiecezei, şi sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său, “data de naştere pentru Cer”.

Ioan Robu a anunţat că ziua de devoţiune către Vladimir Ghika va fi în ziua de joi a săptămînii. “Avem lunea către Sfînta Tereza, marţi către Sfîntul Anton, miercuri către Sfîntul Iosif. Joi va fi şi către Fericitul Vladimir Ghika, vineri către inima lui Isus şi sîmbătă – inima Mariei, aşa încît toate zilele săptămînii sunt cuprinse în aceste practici devoţionale. Ziua de cinstire a lui, specială în comunităţile noastre, va fi joia”, a spus Ioan Robu.

Arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti consideră că mesajul monseniorului Ghika către Europa este un mesaj de reîntoarcere la credinţă pentru Europa. “Există atîtea semnale care arată o tendinţă clară de îndepărtare de lumea credinţei care a format şi transformat Europa şi popoarele Europei. Şi cred că avem nevoie de acest strigăt al monseniorului Ghika de reîntoarcere la credinţă pentru a ne primeni, fiecare popor la locul său, în această simfonie europeană a popoarelor care înţeleg valoarea unităţii, valoarea lui “a fi împreună”, a afirmat Ioan Robu.

Potrivit părintelui Doboş, beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezintă pentru biserica locală, după vizita în România a Papei Ioan Paul al II-lea din 1999, cel mai important eveniment liturgic şi de credinţă.

Martiriul pentru credinţă al Monseniorul Vladimir Ghika (1873 – 1954), preot romano-catolic şi principe român, a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie.

Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat fericit de către Biserica Catolică, după Szilard Ignac Bogdanffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi Janos Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.