71 de ani de la furia horhystă din judeţul Cluj

În urmă cu 71 de ani, Nord-Vestul Ardealului a sîngerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940 a creat cadrul pentru ca autorităţile horthyste să comită atrocităţi inimaginabile în rîndul românilor. Sute de persoane au fost omorîte pentru simplul fapt că vorbeau limba română. Rănile de atunci continuă să sîngereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist -şovine maghiare fac eforturi disperate pentru a-i reabilita pe cei pe care justiţia i-a declarat criminali de război pentru atrocităţile pe care le-au pus la cale ori le-au săvîrşit.
Furia horthystă a lovit în judeţul Cluj şi localităţile Huedin, Sucutard şi Mureşenii de Cîmpie.

La Huedin, semnalul terorii asupra românilor a fost dat, în septembrie de groful Wass Albert. Conform sentinţei Tribunalului Poporului Cluj din, în 13 martie 1946, Wass i-a ordonat, în luna septembrie 1940, locotenentului Pakucs să execute cinci oameni din Sucutard: fostul primar român, Petru Mărginean, Iosif Moldovan, surorile Estera şi Rozalia Mihaly, precum şi Ioan Cot. Primarul a fost eliberat, dar ceilalţi au fost executaţi pe 22 septembrie 1940. Trupurile au fost îngropate într-o groapă comună, pe raza comunei Ţaga. Sătenii care le-au deshumat, şase ani mai tîrziu, spun că cele două femei erau aşezate pe spate, iar cei doi bărbaţi deasupra lor. Sentinţa Tribunalului Poporului mai arată că Wass Albert a dispus asasinarea preotului greco-catolic Andrei Bojor din Mureşeniii de Cîmpie şi a familiei acestuia. Alţi 11 oameni au fost executaţi în casa parohială, după care au fost îngropaţi într-o groapă comună săpată în curtea casei. De precizat este faptul că instrumentarea cauzei în care Wass Albert era acuzat de instigarea la uciderea mai multor români s-a făcut în aceeaşi perioadă cu procesul mareşalului Ion Antonescu.

Sentinţa Tribunalului Poporului de la Cluj a fost confirmată de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război. Prin sentinţa din 1946, Wass Albert era considerat „criminal de război”, hotărîrea Tribunalului Poporului Cluj nefiind schimbată nici pînă în prezent. Cei care pun la îndoială vinovăţia lui Wass Albert, un adevărat terorist al toamnei anului 1940, pot vedea arhiva SRI, fond P, dosar 40022, vol. 3, p. 1-64.

Wass a scăpat de executarea sentinţei întrucît, în 1944, a fugit, împreuna cu tatăl său, Endre, în Germania, iar în 1952, s-a stabilit în Statele Unite. Wass Albert, în vîrsta de 90 de ani, s-a sinucis în februarie 1998. În perioada următoare mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti organizează acţiuni comemorative pentru a cinsti memoria martirilor furiei horthyste şi a condamna iniţiativele unor cercuri iredentist-şovine.

O astfel de acţiune va avea loc duminică, începînd cu ora 10, la Complexul muzeal ‘’Andrei Bojor’’ din Mureşenii de Cîmpie, edificat şi administrat de Asociaţia Refugiaţilor Gherla şi Primăria comunei Palatca.

Cu această ocazie va fi inaugurat muzeul etnografic din cadrul Complexului muzeal ‘’Andrei Bojor’’ din Mureşenii de Cîmpie. Complexul mai cuprinde casa reconstituită a preotului Andrei Bojor, distrusă de horthyşti în toamna anului 1940. În această casă funcţionează şi Muzeul refugiaţilor români, precum şi un centru de studiu a refugiului românesc. În faţa casei a fost ridicat un monument în memoria martirilor, încadrat de două tunuri. În incinta complexului a fost amplasată o biserică din lemn din satul Sava, care era în stare avansată de degradare, dar a fost reabilitată de Asociaţia Refugiaţilor. Acţiunea de la Mureşenii de Cîmpie va fi urmată de un simpozion pe tema refugiului din Ardealul de Nord din perioada 1040-1945. Manifestarea este programată să aibă loc în satul Palatca, printre invitaţi numărîndu-se reputaţi istorici specializaţi în problemele perioadei 1940-1947.

Manifestarea este organizată de Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic, Asociaţia Pro Memoria 1940-1945 şi Asociaţia Judeţeană a Refugiaţilor Cluj-Sucursala Gherla, sînt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.

Cosmin PURIŞ