Un politolog turc, născut în România, Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai

Un renumit politolog şi istoric turc, născut în România, Kemal Haşim Karpat, fost consilier al administraţiei de la Casa Albă pe vremea preşedintelui american Jimmy Carter, a primit marţi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai, informează AGERPRES.

Kemal Haşim Karpat, în vîrstă de 90 de ani, s-a născut în Armutlia (n. red. – astăzi Turda), un sat interetnic din Dobrogea, iar la vîrsta adolescenţei, în anii “40, s-a stabilit în Turcia, alături de familia sa. Ulterior, el a fost forţat să se refugieze în SUA şi a devenit profesor emerit al Universităţii Wisconsin-Madison. Numele Karpat şi l-a adăugat singur, după numele munţilor din România.

“Profesorul Kemal Karpat este un mare savant, cu lucrări reprezentative pentru istoria contemporană a Turciei, a Orientului Apropiat şi Mijlociu, a popoarelor din Balcani şi din întreg sud-estul Europei, un mare specialist în istoria relaţiilor internţionale. Este de admirat şi de preţuit felul în care, în ciuda raporturilor încordate româno-otomane, de-a lungul timpurilor, a ştiut să prezinte obiectiv istoria şi să recunoască forţa dreptului”, a declarat rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, în cadrul ceremoniei de decernare a titlului.

Profesorul s-a preocupat constant şi de istoria României de-a lungul carierei sale, apărînd chiar interesele ţării sale natale. După stabilirea în SUA, a organizat un eveniment la împlinirea a 100 de ani de la războiul de Independenţă al României, contribuind şi pe această cale la cunoaşterea ţării sale natale în lume. Ulterior, în anii “80, a fost invitat să vorbească despre Orientul Mijlociu şi revoluţia iraniană şi astfel a fost selectat să facă parte dintr-o echipă de specialişti care a colaborat cu administraţia de la Washington.

La ceremonia de înmînare a titlului de Doctor Honoris Causa, Kemal Haşim Karpat a evocat, într-o limbă română perfectă, lumea satului în care s-a născut, aşa cum era în urmă cu aproape un secol, şi cum a convieţuit alături de românii şi bulgarii care locuiau acolo.

“Vorbesc româneşte, vorbesc româna pe care am învăţat-o acum 70-80 de ani, cînd probabil se vorbea mai altfel, dar m-am silit să păstrez limba aceasta, deşi am avut ocazii rare. Este o limbă frumoasă şi mi-e drag să o vorbesc. Mi-am luat cunoştinţele de bază în România, în primul rînd în satul meu natal, un sat de 1.500 de locuitori, vreo 700 erau români, noi le spuneam moldovani, vreo 600 şi ceva bulgari şi în mijlocul satului vreo 20 de familii de turci şi tătari amestecaţi. Poate aveam zece ani cînd am început să mă întreb: bulgarii şi românii se duceau la aceeaşi biserică creştină ortodoxă, preotul era român şi era o singură biserică şi totuşi ei se separau. La horă, duminica, se mai încăierau flăcăii, desigur din cauza fetelor şi apoi făceau hora separat. Românul cu clarinetul şi vioara, bulgarul cu cimpoiul. Şi apoi se împăcau. Şi totuşi rămîneau separat”, a povestit profesorul.

Kemal Karpat a vorbit şi de scriitorii săi români preferaţi – Mihail Sadoveanu şi Liviu Rebreanu – despre care a spus că l-au inspirat în cariera sa.

Kemal Karpat şi-a susţinut teza de doctorat în 1956 la Universitatea din New York, cu tema “Turkey”s Politics: The transition to a Multi-Party System” (n.r. – “Politica Turciei: Tranziţia către un sistem multi-partinic”). Tot din acele vremuri datează şi prietenia sa cu viitorul preşedinte Suleyman Demirel şi viitorul prim-ministru Bulent Ecevit.

“Se crede că această carte a lui Kemal Karpat a avut un rol însemnat în declanşarea revoluţiei din mai 1960 care a dus la înlăturarea regimului partidului unic din Turcia. Regimul pluripartidic s-a instaurat o dată cu intrarea în vigoare a Constituţiei din 1961”, a explicat profesorul Tasin Gemil, cel care a prezentat Laudatio, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din cadrul UBB, care a fost primul astfel de centru din ţară.