Traseu turistic plin de gropi şi gunoaie

Împărăţia sa, Muntele, ne cheamă, în iulie, să-i călcăm înălţimile pline de o vegetaţie policromă în care ne seduce verdele, dar şi parfumul biodiversităţii florale ce purifică căile respiratorii încărcate de oxizii şi bioxizii generaţi de consumul…cailor putere în ale noastre aglomeraţii urbane. Ba mai mult, căldurile tropicale ale lui cuptor ne mînă spre umbra codrilor seculari afundaţi în linişte şi triluri de păsăret, pînă la căderea frunzei, cînd începe…stagiunea concertelor…drujbiştilor.

Cam aşa este şi zona turistică a Apusenilor ce urcă de la Gilău la Mărişel, de o frumuseţe rară, cu păduri de foioase şi răşinoase, dar şi cu un potenţial hidrografic de mare valoare economică şi turistică de care ministerul turismului a cam uitat după 1989.

De infrastructură şi utilităţi nici vorbă, avem un drum judeţean, botezat DJ – 107 P, care nu-ţi dă voie să tragi cu ochiul spre pitorescul montan din cauza gropilor, unele din ele depăşesc circumferinţa anvelopelor, altele, le cunoşti păguboasele adîncimi cînd sînt pline cu apă şi îţi zgîlţie maşina din toate…balamalele.

Şi ca acest traseu turistic clujean să fie pigmentat cu suficiente contraste, pe defileul Someşului Cald, tronează mormane de gunoaie pe liziera drumului şi pădurii, mizerii provenite din demolări, alimentaţie publică şi diverse resturi menajere.

Dezolant e puţin spus, neridicate zile întregi, aceste vetre de gunoaie pot deveni focare de infecţie pentru zona respectivă şi o temă de analiză pentru dezvoltarea turismului profitabil.

Se pare că după deplasarea făcută de prefect, preşedintele Consiliului Judeţean şi a primarului comunei Gilău, la serbarea de la Fîntînele, gropile s-au acoperit, însă gunoaiele încă împovărează acest mirific traseu turistic, confirmînd concluzia nefastă că la Cluj gunoaiele sînt mereu la… înălţime

Dumitru VATAU