Teatru’ trist

Pentru toţi cei care îşi doreau să mai trăiască o dată pe vremea lui Ceauşescu, dorinţa începe să li se îndeplinească. Primul pas? Cenzura presei. Şi nu oriunde, ci tocmai în televiziunea de stat, că doar este singura care poate fi controlată cel mai lejer. Păpuşarii încep să mânuiască tot mai bine păpuşile, iar teatrul din ţara noastră merită deja premii de excelenţă. Odată cu dispariţia realizatorului emisiunii Starea Naţiei, mai este scos din peisaj un om care spunea lucrurilor pe nume, un alt om „prea corect”. Un om care este împiedicat să prezinte informaţiile ca atare, care este acuzat că luptă împotriva politicii editoriale a TVR-ului. Cum să nu lupţi când televiziunea de stat devine televiziune de partid? Când interesele proprii sunt cu mult deasupra rolului pe care se presupune că presa ar trebui să îl joace în societate.
Informarea corectă asupra faptelor, criticare şi comentare, educare şi transparenţă sunt doar câteva din funcţiile pe care se presupune că le are mass media şi care, puţin câte puţin, devin o amintire. Transformarea acesteia în instrument de manipulare şi escortă a partidului a devenit un obicei, obicei care speram că nu o să atingă şi televiziunea publică, aşa zisă a poporului. Odată cu demiterea lui Dragoş Pătraru, care a prezentat în cadrul emisiunii Starea Naţiei, “naţia prea exact aşa cum este ea”, ni s-a demonstrat că TVR-ul nu mai este televiziunea care apără interesele statului şi care alege adevărul şi informarea corectă mai presus de orice. Nimeni nu mai e deasupra partidului, jurnaliştii de excepţie sunt eliminaţi unul câte unul, iar banii pe care contribuabilii îi oferă televiziunii de stat sunt folosiţi în scopul ascunderii adevărului şi al manipulării. Ce se întâmplă cu un om care nu este la înălţimea aşteptărilor şi care prezintă faptele exact aşa cum sunt? Este redus la tăcere şi sunt readuse la viaţă implementările din perioada comunistă, unde libertatea de expresie era practic inexistentă şi toate informaţiile erau controlate înainte să ajungă la public.
Politica îşi face simţită prezenţa în toate domeniile. Dormim şi ne trezim înconjuraţi de ilegalităţi, de anumite decizii cruciale luate peste noapte, de aşa-zişii conducători ai României, de păpuşarii care susţin zi de zi o prestaţie tristă, în care sunt atraşi cu sau fără voinţă diferiţi inşi printre care în momentul de faţă se enumeră şi Doina Gradea, director general TVR. Odată prinşi în acest teatru murdar, actorii părăsesc cu greu scena, gustul de falsă putere îi invadează şi îi transformă puţin câte puţin în marionete. Marionete în propria piesă de teatru.

Iulia Lupşa

Articole din aceeasi categorie

One Response to Teatru’ trist

  1. gerula

    Fatuco, tu si stii cum era pe vremea lui Ceausescu?!.Asa ca, lasa-i pe altii sa vorbeasca.Oricum era mult mai bine, dar prostimea si pseudo-ziaristii ca tine bat campii si latra la Luna.