Iohannis, pe lângă interesele românilor

Articolul 80 din Constituția României prevede la aliniatul întâi că Preşedintele României reprezintă statul român și este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Pentru cel care ocupă în prezent funcția supremă în stat, prevederile de mai sus par să nu reprezinte mai nimic. De altfel, Klaus Iohannis a demonstrat și demonstrează în continuare că nu are nimic de a face cu interesele românilor. O nouă dovadă în acest sens o constituite modul în care cel care ocupă funcția de șef al statului român s-a raportat la proiectul de lege privind declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în contextul aniversării a 100 de ani de când voința românilor din Transilvania de a se uni cu România, opțiune exprimată la 1 decembrie 1918 în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, a fost autentificată pe plan internațional și totodată a fost recunoscută frontiera dintre România și Ungaria. Legea are o încărcătură simbolică deosebită pentru români și pentru statul nostru pentru că marchează un moment important al națiunii române. Recunoașterea prin Tratatul de la Trianon a deciziilor națiunilor din această parte a Europei, de a se constitui în state naționale sau, în cazul altora, de a se alătura statelor co-etnice naționale deja formate nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Dovadă că soluțiile adoptate atunci au fost corecte și eficiente o constituie faptul că acestea rezistă și după 100 de ani. Pe de altă parte, aranjamentele de atunci au fost reconfirmate prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 precum și prin Actul final al Conferinţei de la Helsinki din 1975.
Iohannis însă nu a ținut cont de toate acestea și a ales să se folosească de toate pârghiile pe care le-a avut în calitate de președinte pentru a bloca legea privind Ziua Tratatului de la Trianon. Mai întâi a sesizat Curtea Constituțională, arătând că nu era nevoie de o lege în acest sens, care, spunea el, nici nu are caracter normativ, ci se putea face „o simplă declarație” de către Parlament. După ce instanța de contencios constituțional a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate a „Legii Trianon”, președintele Klaus Iohannis a găsit o altă modalitate de a evita promulgarea acestei legi: retrimiterea la Parlament pentru reexaminare. Or, prin aceste gesturi, Iohannis nu face decât să să dilueze importanța acestui demers legislativ și, mai mult, să încurajeze cercurile iredentist–revizioniste care au contestat încă de la început proiectul de lege. Pur și simplu este un gest de sfidare a românilor făcut de însuși președintele românilor. Iohannis spune că se impune „reanalizarea Legii prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile”.
Explicația sa legată de cererea de reexaminare a legii de către Parlament nu convinge pe nimeni deoarece până acum nu puține voci din lumea academică și a istoricilor s-au pronunțat cu privire la importanța adoptării acestei legi. Printre cei care au ieșit public să explice de ce e nevoie de această lege s-au numărat și membrii Comitetului Național al Istoricilor din România (CNIR). Această organizație profesională cuprinde membri ai Academiei Române, cadre didactice, cercetători și alți specialiști din domeniul istoriei. De altfel, CNIR este singura organizație de profil din România recunoscută la nivel internațional, prin faptul că este membru cu drepturi depline al Comitetului Internațional de Științe Istorice. Cu alte cuvinte, o voce calificată să-și dea cu părerea vizavi de acest subiect. Dar pentru Iohannis nu a contat părerea acestora. Președintele așteaptă probabil argumente de la istoricii port drapel ai revizionismului ungar.
Din păcate, nu este pentru prima dată când Iohannis sfidează un demers legislativ cu încărcătură simbolică deosebită pentru români. Locatarul de la Cotroceni s-a raportat la fel și în cazul proiectului de lege privind conferirea titlului de „Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu. În martie 2015, Iohannis a refuzat să promulge această lege, cerând să fie reexaminată de către Parlament. Și atunci, argumentele lui Iohannis au fost lipsite de orice substanță.

Cosmin PURIȘ