Încet, dar sigur, înspre școala exclusiv online?

Nici bine n-a început școala, că scenariile inițial stabilite pentru desfășurarea cursurilor au fost schimbate, pe fondul evoluției situației epidemiologice.

În 14 unități de învățământ preuniversitar din județul Cluj lecțiile se desfășoară exclusiv online (Scenariul 3) – anunța marți, Inspectoratul Școlar Județean Cluj.

313  unități de învățământ preuniversitar funcționează în Scenariul 1, care presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară, iar 96 de unități de învățământ preuniversitar funcționează în Scenariul 2 (S2), care presupune participarea zilnică (față în în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.

Astfel, încet, dar sigur ne îndreptăm spre școala exclusiv online? Ce se va întâmpla după alegerile din 27 septembrie, când este posibil să fie instituite noi restricții? Căci cifrele nu arată deloc îmbucurător, iar previziunile nu sunt tocmai roz, în ce privește evoluția situației epidemiologice atât la Cluj, cât și în restul țării.   

Bun, educație online, dar cum, când, la aproximativ două săptămâni de la începerea școlii, 800.000 de elevi din România nu au acces la internet?

Zilele trecute, chiar Consiliul Național al Elevilor „urechea” Ministerul Educației și Cercetării, solicitând  inventarierea necesarului de dispozitive conectate la internet din școli și realizarea achizițiilor publice pentru acestea, în regim de urgență.

Revenim la vechea poveste: când lucrurile ne iau prin surprindere, iese prost. Așa s-a întâmplat și la începutul pandemiei, prin urmare nu este exclus să asistăm la o nouă „abrambureală” în educație. Așa cum arătam și atunci, criza coronavirusului a adus cu sine o „schimbare de macaz” de la sistemul de predare „la tablă” spre învățământul online, ceea ce a scos la iveală o mulțime de „găuri” în educația românească: programe învechite și stufoase, dar şi profesori demodați și prea puțin interesați să învețe „din mers”. Învățământul online a devenit brusc și forțat obligatoriu, cu toate că nici atunci sute de mii de elevi din România nu aveau acces la calculatoare, tablete sau la internet și nu au putut participa la cursurile organizate în acea perioadă. Criza i-a prins nepregătiți atât pe profesori, cât și pe elevi.

Cât s-au sinchisit decidenții politici, de atunci să găsească fondurile necesare (sau poate doar să fie mai atenți cu cele de care dispun şi acum), şi să țină pasul cu vremurile actuale? Vedem, deocamdată, că prea puțin. Ce am învățat din lecția COVID-19  și, mai ales, cum rămâne cu calitatea procesului educațional, vom vedea mai târziu, pentru că și în acest an școlar copiii noștri vor avea de dat examene importante.

Articole din aceeasi categorie