Serbare câmpenească la Vâlcele

DSCF1420[1] Sub Feleac, într-o oază de grădini încărcate cu fructe şi legume de-ţi lasă gura apă, la hotarul anotimpurilor bogate în rod, s-a desfăşurat, duminică, o mare, bine regizată, dar şi reuşită serbare câmpenească. Aici, la pintenii dealului cu o altitudine de peste 700 m, unde-şi dau mâna Ţinutul Someşan cu Câmpia Transilvaniei, locuitorii satului Vâlcele – aşezare cu rădăcini în epoca romană – sunt conştienţi că modernitatea nu presupune renunţarea la tradiţiile care se regăsesc din belşug în modul de viaţă al comunităţii locale.

Poate chiar aceste respectabile raţionamente ce definesc tradiţia aşezării de la nodul drumului cu Rediu, unde colbul de pe singurul kilometru de drum judeţean neasfaltat te trimite cu autoturismul la spălătorie, au făcut posibilă întâlnirea fiilor satului sub genericul: Serbare câmpenească la Vâlcele.

O manifestare de suflet, dedicată tinerilor şi vârstnicilor, celor de afară şi din interiorul aceDSCF1396[1]stui plăcut şi puţin poluat perimetru locuit de atâtea veacuri, dar în care nu s-a prea investit după 90, lăsând deschise porţile Clujului pentru navetă şi ceva locuri de muncă şi pentru pricepuţii vâlceleni, talentaţi în multe profesii, nu doar în agricultură.

Şi, cum speranţele pentru schimbări au suficiente argumente şi la Vâlcele, se întrevăd certitudini şi optimism, dat fiind faptul că primenita echipă de conducere a comunei, validată în alegerile din acest an, are ca viceprimar o doamnă a satului, Mariana Mascaş, un primar tânăr, social democratul Gabriel Costea, un excelent generator de proiecte investiţionale şi bun organizator şi cooperant cu deliberativul local, dominat şi el de tinereţea politicienilor ce dau undă verde programelor de dezvoltare a Feleacului.

Platoul din vecinătatea CămiDSCF1397[1]nului cultural şi a terenului de fotbal, pe care s-a desfăşurat programul zilei, a avut un accentuat aspect rustic, aceasta dacă luăm în calcul peisajul din care nu lipseau căpiţele de fân proaspăt cosit şi buruienile doborâte de cosaş, aflate în preajma terenului sportiv şi a locului unde s-a desfăşurat concursul de mâncăruri pregătite în ceaune imense, completat de miresmele degajate de ingredientele folosite de iscusiţii bucătari, amestecate cu cele ale florei spontane.

Prima jumătate a zilei a fost rezervată rugăciunii ţinute în Biserica ortodoxă, construită cu aproape 100 de ani în urmă, şi competiţiei fotbalistice cu participarea echipelor din localităţile Feleac, Mărtineşti, Rediu şi Vâlcele, unde spectatorii au aplaudat înscrierea celor 21 de goluri în cele patru meciuri disputate. Bucuria deplină a fost adusă de fotbaliştii localităţii în sărbătoare, care au câştigat detaşat competiţia şi cupa acestei ediţii.

Respectând ceremonialul acestor manifestări cu un profund caracter cultural-distractDSCF1405[1]iv, primarul Gabriel Costea a adresat salutul de bun venit participanţilor, a subliniat motivaţia şi principalele componente ale evenimentului, invitând pe scenă autorităţile locale şi pe senatorul Alexandru Cordoş, care a lăsat să se înţeleagă că la ediţiile viitoare localitatea Vâlcele va avea o nouă bază sportivă şi culturală, în măsură să ridice valoric ştacheta manifestărilor de acest gen.

Spectacolul artistic a fost dominat de tinerii interpreţi de muzică populară ai locului, primul care şi-a etalat virtuţile artistice fiind copilul Marian Moldovan din Feleac, un mare talent ce îmbină jocul cu melosul popular, el fiind aplaudat frenetic de mulţime. A urcat apoi pe scenă Denisa Perde, şi ea fiică a satului, care a încântat publicul cu repertoriul ei, iar dansatorii „Cununei Baciului” au arătat cum ştiu ei să joace Feciorescul, Jocul mieilor şi alte jocuri de pe Valea Nadăşului. Despre recitalul familiei Traian şi Valeria Ilea, numai lDSCF1413[1]a superlativ: coborâţi în mijlocul publicului, „Puşca şi cureaua lată” a fost interpretată în decorul verde din jurul scenei, puşca…vânătorului fiind microfonul care a…împuşcat sute de aplauze, la fel ca şi celelalte piese care au înnobilat cariera acestor artişti atât de îndrăgiţi de public. Şi, pentru a respecta valorile, mai adăugăm prestaţia de ţinută a Marianei Anghel, secondată de fiica sa, care pe lângă cântecul marcat de valenţe patriotice, a adus la Vâlcele un colaj de melodii din ţara Haţegului şi ţinutul Hunedoarei.

Între cântece şi joc au avut loc premieri şi s-au făcut consideraţii asupra concursurilor, finalizate cu premierea câştigătorilor. Concursul… ceaunelor a fost jurizat de degustători exigenţi, experţi în gulaşul de oaie, de fasole cu afumătură, gulaş de porc şi de vânat, aceştia stabilind drept câştigători ai primului loc pe Bogdan Cătinaş şi Daniel Perde; locul secund a fost atribuit lui Cristi Mariş, iar locul treDSCF1414[1]i lui Ionel Trif. Menţiuni au primit Călin Luduşan, Şandor Şoş şi Claudiu Ciotlăuş.

La concursul „Cea mai frumoasă curte interioară”, comisia de jurizare a considerat că în august 2016 cea mai îmbietoare curte este a gospodarului Aron Moldovan, secondat de Ioan Pop, Dorina Creţ şi Vasile Macavei. Tot trei gospodării au luat şi… bronzul, adică Vasile Varga, Augustin Băieş şi Roman Neag. Pe lângă diplome şi cupe, câştigătorii premiaţi de dl Gabriel Costea şi de dna Mariana Mascaş au primit şi câte un compostor de gunoaie.

Spectacolul a continuat cu recitalurile tinerilor solişti de muzică populară Camelia Darvaş, Daiana Doduţ, Sebastian Pop, Georgiana şi Maria Oltean.

Nu putem trece sub tăcere faptul că bunătăţile din ceaunele de concurs au fost, în cele din urmă, descărcate în sute de farfurii servite publicului, care a avut la dispoziţie şi un sector de alimentaţie publică, în care produsele cele mai căutate au fost berea şi sucurile reci.

Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie