Se subţiază gheaţa pe lacurile piscicole

Dacă şi vara va fi ca iarna, spun piscicultorii, înseamnă că lacurile vor avea peşte în 2017.  Şi cum avem o generoasă zonă hidrografică, ce se întinde de la Sîntioana până spre Cămăraşu, apoi Tureni şi Ciurila, cu o suprafaţă acoperită cu luciu de apă pe multe sute de hectare, nădăjduim să îmbogăţim meniurile cu mai multă carne proaspătă de peşte şi, de ce nu, şi mai ieftină, că doar nu-l aducem de prin mări şi oceane!
Revenind la anotimpul pe care vrem să-l lăsăm cât mai repede şi fără părere de rău în urmă, meteorologii au trecut în statisticile lor temperaturi de -32 de grade în ianuarie şi februarie, de parcă s-ar fi… mutat Polul Nord în România, ceea ce situează această iarnă –  nu numai prin numărul mare al deceselor prin hipotermie –  în topul celor mai severe din ultimii 50 de ani. Şi noi îi credem, de această dată, dacă comparăm valoarea facturilor onorate distribuitorului de gaz metan şi comercianţilor de combustibili solizi.
Gerul năprasnic a transformat lacurile în imense suprafeţe de patinaj, dând mult de lucru administratorilor de lacuri piscicole, care n-au mai trebuit să se  apere de braconieri, la începutul acestui capricios anotimp, dar au fost nevoiţi să spargă gheaţa de dimensiuni nemaiîntâlnite.
Un împătimit piscicultor, care-şi consumă energia şi agonisirile financiare pentru revigorarea potenţialului productiv al unei  părţi din cele peste 500 ha lacuri situate la Ţaga şi Geaca, domnul Ioan Cenean, ne-a mărturisit că podul de gheaţă a avut grosimi de peste 40 cm, obligându-l să formeze echipe de lucrători pentru perforarea blocului de gheaţă şi crearea copcilor necesare oxigenării apei. Această operaţiune a început cu folosirea drujbelor, însă lanţurile acestora aruncau gheaţă nu numai pe motoare, ci şi în faţa drujbiştilor care au lucrat la temperaturi de mai bine de  -15 grade, motiv pentru care a fost nevoit să achiziţioneze cositori mecanice pe care a montat discuri  vidia cu care s-a acţionat zilnic,  deoarece temperaturile negative refăceau gheaţa de la o zi la alta.
De altfel, a completat administratorul fermei piscicole, de două luni, pe acest bloc de gheaţă de pe lacul Ţaga mare se poate circula şi cu autoturismele –  firesc că nu putem permite aşa ceva –  însă temperaturile din ultimele zile, şi acestea neobişnuit de ridicate pentru luna februarie, vor subţia destul de substanţial stratul de gheaţă sub care există mult peşte, dovadă fiind exemplarul din imagine, capturat la una din copcile acestei ierni destul de… „sănătoase”.
La o altă fermă, Ţaga mică, administrată de cel mai tânăr inginer din localitate, Nicolae Mîrza, gheaţa are „antecedente” plăcute şi pe plan artistic. Într-una din vacanţele sale, studentul Nicu Mîrza, ajutat de câţiva prieteni, a reprodus una din monumentalele opere brâncuşiene, „Masa tăcerii’’, folosind gheaţa la construirea acesteia.
Acum, tânărul absolvent al Universităţii Silvice, a găsit o nouă modalitate năstruşnică de a oxigena apa, deschizând un canal circular prin decuparea gheţii cu drujba, pe care patrulează o barcă cu motor, fără…timonier, ghidată doar de pereţii de gheaţă groşi de aproape o jumătate de metru. Un fel de spărgător de gheaţă de mici dimensiuni, dar de mare eficienţă economică  pentru tânărul fermier din Ţaga.
Chiar dacă iarna a fost grea şi gheaţa de dimensiuni fără precedent, prin programele investiţionale promovate de administratorii Ioan Cenean şi Nicolae Mîrza se pare că o bună parte din fostele amenajamente piscicole de pe Vale Fizeşului încep să-şi revitalizeze utilitatea de odinioară.
Dumitru VATAU